Artere blocate, diabet, demență și probleme de vedere. Toate sunt provocate de un ”ucigaș tăcut”

Fie că e provocată de o entorsă la gleznă, de o reacție la polen sau de o înțepătură infectată, cu toții recunoaștem căldura, umflăturile și disconfortul provocate de inflamație.

Deși aceste neplăceri pot părea banale, inflamația pătrunde mai departe de piele. Creșterea nivelului inflamației în corp este cauza principală a majorității, dacă nu a tuturor bolilor cronice.

Diabet, ateroscleroză, degenerescență maculară și chiar demență, inflamația poate fi inamicul silențios care are o legătură cu toate.

”Chiar și bolile despre care am crezut că sunt degenerative, precum demența, se dovedește că au o componentă inflamatorie majoră”, explică profesorul Paul Morgan, imunolog la Universitatea Cardiff.

Vestea bună e că aceste boli pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor anti-inflamatorii.

În mod normal, inflamația este un mod eficient de a elimina infecția și de a grăbi vindecarea. ”Inflamația este declanșată de sistemul imunitar când este depistată o problemă, fie ce e vorba de o infecție sau o rană. Are trei roluri: să omoare infecția, să curețe mizeria și să ajute la repararea țesuturilor”, spune Graham Rook, profesor de microbiologie medicală la University College London.

Organismul produce inflamația prin eliberarea unor substanțe chimice care programează celulele imune să caute problema și face vasele de sânge suficient de permeabile pentru a permite acestor celule să se infiltreze în țesutul deteriorat. Acest lucru produce umflarea și înroșirea pielii. Celulele imune omoară apoi infecția și elimină substanțe chimice suplimentare care înghit virusul sau bacteria invadatoare.

Inflamația este bună pentru organism, însă atunci când nu se oprește și devine cronică și se răspândește, apar problemele.

Inflammation can cause increased levels of toxic molecules within the brain, while levels of other chemicals, such as serotonin (important for regulating mood), decrease (file photo)

Când inflamația continuă să lucreze poate crește nivelule de molecule toxice în creier, în timp ce nivelurile altor substanțe chimice precum serotonina, scad.

De multe ori, nu îți poți da seama că în corpul tăru e un nivel crescut al inflamației, însă doctorii o pot măsura prin verificarea nivelului de proteină C reactivă din sânge (CRP).

Cauza inflamației cronice nu este în totalitate cunoscută. Prof. Rook crede că de vină e o schimbare a relației cu bacteriile și paraziții. Acum că ducem o viață mai curată, sistemul nostru imunitar nu mai primește aceeași rație, așa că declanșează inflamația la cel mai mic stimul. De aceea alergiile și bolile autoimune sunt în creștere, corpul reacționează la cea mai inofensivă amenințare. Există însă și alte explicații, precum obezitatea.

Celulele de grăsime eliberează aproximativ aceleași substanțe inflamatorii produse de sistemul imunitar în cazul unei infecții, iar persoanele supraponderale sau obeze au un nivel crescut al inflamației.

Inflamația poate avea numeroase efecte. Spre exemplu, diabetul de tip 2: oamenii de știință au observat că diabeticii au un nivel crescut al inflamației.

Se crede că substanțele inflamatorii produse de celulele de grăsime (majoritatea pacienților cu diabet de tip 2 sunt supraponderali) fac țesutul mai puțin sensibil la insulină, acest lucru ducând la creșterea glicemiei, iar acest lucru crește și mai mult inflamația.

Aceeași poveste se aplică și în cazul degenerescenței maculare, una dintre principalele cauze ale orbirii în cazul bătrânilor, cauzată de distrugerea maculei, regiunea din ochi responsabilă cu vederea centrală. În acest caz, degradarea este provocată de expunerea zilnică la stresori precum chimicale și bacterii care declanșează inflamația și distrugerea țesutului.

Majoritatea tratamentelor pentru degenerescență maculară, țintesc inflamația.

Există din ce în ce mai multe dovezi că inflamația poate afecta și creierul provocând boli precum demența, depresia și schizofrenia.

Chiar și în urmă cu 100 de ani, doctorii știau că infecțiile grave produceau delir, caracterizat prin confuzie extremă și halucinații. Temperatura corpului crescută, poate de asemenea da stări de letargie și depresie. Pentru mult timp aceste observații erau considerate un mister, deoarece se credea că creierul era izolat de sistemul imunitar prin bariera de sânge.

Acum, știm însă că nu e așa. De fapt, substanțele inflamatorii pot ajunge la creier și odată ajunse acolo activează celulele imunitare numite microglii, care produc și mai multe substanțe inflamatorii.

”Acest lucru duce la un nivel crescut de molecule toxice în creier, în timp ce altele, precum serotonina (importantă pentru reglarea dispoziției), scad”, a spus Golam Khandaker, psihiatru la Universitatea Cambridge.

Deci, ce e de făcut dacă ești sănătos, însă suspectezi că ai putea avea inflamație cronică? Să iei medicamente anti-inflamatoare, nu e o idee bună din cauza efectelor secundare pe care le pot avea.

Dr Khandaker sugerează să ai grijă la alimentație.În timp ce o dietă bogată în zahăr și grăsimi trans, precum alimentele procesate, cresc inflamația, una bogată în ulei de pește, fructe și legume, s-a dovedit că o reduce.

”Cu toții știm că exercițiile regulate și o dietă sănătoasă scad riscul bolilor de inimă, a depresiei, diabetului. Studiile recente au arătat că pot reduce și inflkamația”, adaugă dr. Khandaker

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *