Bolile de ficat, noua provocare a secolului

Bolile de ficat, noua provocare  a secolului
Bolile de ficat, noua provocare a secolului

Geta Roman

Dacă în urmă cu 50 de ani, medicii au observat creșterea numărului de bolnavi cu afecțiuni cardiace, acum, aceleași tendințe se observă în cazul bolilor ficatului. Profesorului Mihai Voiculescu, președintele Comisiei de Hepatologie din Ministerul Sănătății, explică fenomenul

Numărul românilor care suferă de hepatita B și C este de ordinul milioanelor, iar riscul de transmitere a acestor boli nu este de neglijat. Stilul de viață e responsabil, de asemenea, de boli ale ficatului care acum zeci de ani erau o raritate. Ce să mâncăm ca să ne protejăm ficatul? De ce apare ficatul gras, cum se transmit hepatitele B și C în România, ce este de făcut pentru a le preveni și trata, aflați dintr-un interviu oferit de profesorul Mihai Voiculescu, medic la Institutul „Fundeni” din București și colaborator la Clinica ExMedica.

– Doctorul zilei: Știrile care tratează problematica afecțiunilor ficatului sunt foarte citite. De unde vine interesul românilor pentru bolile ficatului?

– Prof. dr. Mihai Voiculescu: Adesea m-am întrebat dacă atenționarea populației în legătură cu bolile de natură virală sau de natură metabolică nu este o exagerare ce poate îngrijora populația. Răspunsul este categoric nu, întrucât în toate țările lumii se observă o creștere reală a numărului de îmbolnăviri prin boli hepatice, tot așa cum acum 50 de ani s-a observat o creștere evidentă a numărului de boli cardiace. Explicația creșterii numărului de îmbolăviri prin boli hepatice de cauză metabolică, ca de exemplu ficatul gras de cauză neealcoolică sau alcoolică, ține de faptul că regimul alimentar din zilele noastre este modificat substanțial față de alimentația populației din urmă cu 50 de ani.

– De ce credeți că s-a întâmplat asta?

– Elementul nou intervenit este faptul că bugetul de timp de care mai dispunem pentru a pregăti feluri de mâncare proaspete, în bucătărie, este din ce în ce mai scurt sau, practic, a dispărut. Așa că am ajuns, un procent tot mai mare dintre noi, să mâncăm produse semi-preparate sau preparate industrial care s-au îndepărtat mult față de obiceiurile alimentare de pe alte vremuri. Se gătește cu foarte multe grăsimi, dulciuri și făinoase. Toate acestea, prin cantitatea ridicată de calorii cuplate cu sedentarismul tot mai evident al populației,  duc la depozitarea excesului de calorii, sub formă de grăsimi, inclusiv în ficat.

– Ce ar fi de făcut pentru a contracara aceste tendințe?

– Fără a aduce o ofensă industriei alimentare, este clar că bucătăria tradițională românească bazată pe prepararea zarzavaturilor, sub formă cât mai proaspătă și a creșterii animalelor în curte, hrănite, de asemenea, natural, conferă certe avantaje față de produsele conservate sau animale hrănite sau forțate să se dezvolte accelerat cu hormoni si antibiotice.

Avem un număr foarte mare de persoane infectate cu virusurile B și C, iar riscuri există în continuare. Cum se transmit, din moment ce transfuziile de sânge sunt relativ sigure?

În cazul bolilor hepatice de cauză virusală, acestea au crescut ca frecvență nu numai în România, dar și în întreaga lume din cauza faptului că se transmit mai ușor de la o persoană la alta în condițiile în care se călătorește mai lesne cu mașina sau cu avionul, astfel încât persoane cu infecții din zone geografice recunoscute pentru numărul mare de bolnavi, ajung în țări unde populația este nevaccinată și nepregătită să facă față acestor infecții. Mă refer la infecția cu virusurile B și C.

Atragem atenția că nu dispunem de protecție prin vaccinare împotriva virusului C astfel încât tatuajele, inserțiile de cercei, alte manevre practicate în cabinete private, cu obiecte nesterilizate sau insuficient sterilizate, conduc la transmisia infecției cu virus hepatic C.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *