Bolile pe care riști să le „pescuiești” din avion

Bolile pe care riști să le „pescuiești” din avion
Bolile pe care riști să le „pescuiești” din avion

Pe lângă clasicele infecţiile respiratorii, o călătorie cu avionul vă poate îmbolăvi de tuberculoză, rujeolă şi
alte „boli tropicale”. De vină poate fi sistemeul de ventilaţie şi spaţiul mic.

Oriunde în lume, înainte de îmbarcarea în avion, pasagerii nu „se  triază” şi nici un sunt obligaţi să aducă un certificat medical, astfel că foarte mulţi purtători de infecţii (chiar fără a avea cunoştinţă)  îi pot îmbolnăvi pe ceilalţi.

800 de milioane călătoresc anual cu avionul numai în Uniunea Europeană.

Avionul se poate transforma foarte uşor într-o „pepinieră” de infecţii, în funcţie de situaţia epidemiologică a ţărilor de destinaţie, gradul de infecţie a pasagerilor, gradul de imunizare a acestora, modul de transmitere a infecţiilor (prin aer, prin secreţie, contact direct), cărora li se adaugă şi calitatea aerului din cabine (aer închis într-un spaţiu mic, parţial îmbogăţit cu aer atmosferic).Tuberculoza, infecţiile respiratorii şi gripele, infecţiile meningococice, „bolile copilăriei” (rujeola, scarlatina), infecţia cu virusul West Nile şi alte boli „tropicale” sunt principalele infecţii care se pot transmite în avion.

Sistemele de ventilaţie din avion favorizează răspândirea bolilor

În ciuda evidenţelor, medicii spun că foarte puţine măsuri de precauţie se pot lua pentru a limita răspândirea virusurilor şi bacteriilor care declanşează bolile. Doar dacă pasagerii bolnavi sau suspecţi ar fi izolaţi şi ar purta măşti de protecţie, riscurile s-ar diminua. Sezonul rece şi perioada Sărbătorilor de Iarnă  sunt intervale propice pentru transmiterea virusurilor. ”Riscurile de transmitere a diferitelor infecţii, deşi sunt destul de mari, sunt riscuri tolerate, pentru că avem nevoie de transport aerian. Nu există niciun sistem care să permită depistarea la îmbarcare a purtătorilor activi. Riscul este amplificat categoric de sistemul de ventilaţie, avionul face o condesare a aerului, parţial îmbogăţit cu aer atmosferic  care este distribuit în cabine şi duce bola de la un pacient la altul. Deşi sunt instalate filtre, ele un sunt suficiente”,  explică Marian Neguţ, profesor de microbiologie la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.  Cei mai periculoşi sunt cei care au simptome de boală, însă şi purtătorii asimptompatici pot transmite boala.

Iată principale boli care se pot transmite în avion şi măsurile minime de protecţie:

Tuberculoză

Bolnavii cu TBC ar trebui să evite călătoria cu avionul sau, cel puţin să-şi amâne călătoria pentru două săptămâni de la momentul începerii tratamentului. Totuşi, medicii atrag atenţia că şi după două săptămâni boala se poate transmite, în funcţie de evoluţia bolnavului. În mod normal, în ţările dezvoltate, pacienţii sunt izolaţi la domiciliu sau spitalizaţi, însă în condiţiile unui trafic aerian larg, acest lucru nu poate fi controlat în totalitate. ”Pacienţii din ţările mai puţin dezvoltate, precum India,  fac parte din categoriile de risc. Deşi se spune că după două săptămâni de tratament pacienţii nu mai sunt contagioşi, perioada aceasta poate varia de la pacient la pacient şi poate ajunge la câteva luni: dacă la unii bacteria se inactivează mai repede, la alţii, iar cazurile acestea sunt din ce în ce mai frecvente, bacteria este foare rezistentă la tratament”, atrage atenţia specialistul Neguţ.

Riscul de contaminare creşte dacă durata călătoriei depăşeşte opt ore, iar pasagerii care stau lângă bolnav sau la două locuri distanţă, în faţă sau în spate, sunt cei mai expuşi, potrivit unor studii efectuate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile. În timpul zborului, dacă un pasager suspectat că ar avea TBC  sau orice altă infecţie respiratorie, acesta trebuie mutat  şi izolat de ceilalţi pasageri.

Infecţiile respiratorii (virozele, gripele) se transmit cel mai uşor în avion. Doar bolnavii care au simptome sunt contagioşi, iar principalii „beneficiari” par să fie cei care stau în acelaşi rând cu bolnavul sau la două locuri distanţă şi membrii echipajului. Principalele simptome sunt febră, tuse, dificultăţă de respiraţie. Măsurile minime de protecţie includ acoperirea nasului şi a gurii în timpul strănutului şi tusei şi purtatul unei măşti de protecţie. Acestea sunt valabile şi în cazul infecţiilor meningococice şi streptococice, alte boli transmise în avion. Acestea se manifestă însă mult mai grav la copii faţă de adulţi. Febra şi cefaleea pronunţată sunt principalele simptome.

Rujeolă

Pasagerii care intră în contact cu bolnavi de rujeolă au n risc crescut de a face, la rândul lor, boala, indiferent de durata călătoriei şi de poziţionarea în avion. Bolnavii sunt uşor de identificat, întrucât au simptome clare: eczeme, tuse, ochi roşii, febră. Perioada de incubaţie variază între 7-18 zile, însă devin contagioşi cu patru zile înainte de a se declanşa boala şi patru zile după. Din grupul de risc fac parte persoanele care nu au fost vaccinate sau care nu au mai făcut boala.

Rubeola

Deoarece este în mai mult de jumătate din cazuri asimptomatică, rubeola este de trei-patru ori mai puţin contagioasă decât rujeola, ca atare,  nu este nevoie de foarte multe măsuri post-expunere.

De asemenea, avionul poate să poarte de-a lungul traseului diferite „boli tropicale”. „Ţânţarii care se pot adăposti în diferite zone ale avionului, mai ales în timpul escalelor, pot transmite boala foarte uşor. Totuşi, în majoritatea cazurilor, atunci când vin din zone calde tropicale în zone temperate, avioanele sunt dezinfectate”, adaugă specialistul Marian Neguţ.

(Cristina Lica)

 

 

 

 

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *