Când este cazul să consultăm un psiholog sau psihiatru și care este diferența între acești specialiști?

Când este cazul să consultăm un psiholog sau psihiatru și care este diferența între acești specialiști?
Când este cazul să consultăm un psiholog sau psihiatru și care este diferența între acești specialiști?

Viața modernă, cu nenumăratele sale responsabilități, ne pune uneori la grea încercare. Cu toții trecem prin perioade în care starea noastră psihică este profund afectată, iar capacitatea noastră de a ne reechilibra este depășită. Acestea sunt momentele când avem nevoie de ajutor și nu trebuie să ne fie rușine să îl cerem.

România înregistrează cifre alarmante privind incidența tulburărilor mintale – 1330,58 la suta de mii de locuitori, ceea ce ne clasează pe locul doi ca valoare în Europa. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății între 9% și 10% dintre români sunt diagnosticati cu depresie. În realitate însă, numărul tulburărilor psihice este semnificativ mai mare și se întinde pe o paletă largă, de la sfera tulburărilor ușoare anxios-depresive, atacuri de panică, dependență de alcool și substanțe, la psihoze sau schizofrenie.

Psihologia și psihiatria sunt două meserii distincte atât ca proces de formare, cât și ca profil de lucru, însă care se intersectează în multe puncte.

În ceea ce privește pregătirea unui psiholog – după trei ani de formare de bază acesta se va specializa, de obicei după o pregătire suplimentară, în psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie; psihologia muncii, industrial-organizațională; psihologie în domeniul educației; psihologie în domeniul siguranței și apărarii naționale.

În schimb psihiatrul, după absolvirea facultății de medicină, urmează rezidențiatul în psihiatrie și devine medic psihiatru. În cazul în care medicul psihiatru dorește să practice și psihoterapie, are nevoie de o pregătire suplimentară specifică.

Atât psihologul, cât și psihiatrul, studiază comportamentul uman, funcțiile psihice și psihopatologia. Dar dacă privim psihopatologia ca fiind pe un spectru care la un capăt prezintă forme ușoare, iar la celălalt forme severe, psihologul cu pregătire clinică și de psihoterapie se va ocupa de obicei de prima jumătate a spectrului, iar psihiatrul de cea de-a doua. Psihiatrul, prin urmare, este cel care tratează psihopatologii în forme mai severe și care necesită de cele mai multe ori tratament medicamentos. Atât psihologul, cât și psihiatrul, pot face psihoterapie ca parte a tratamentului unei afecțiuni psihice, însă doar psihiatrul poate prescrie tratament medicamentos.

Este recomandat să mergem la un psiholog ori de câte ori trecem printr-o perioadă în care echilibrul nostru emoțional este alterat, iar capacitatea noastră de a ne reechilibra singuri este afectată. Psihologul ne poate ajuta prin pregătire și obiectivitate să punem lucrurile în perspectivă și să găsim soluția ieșirii din acest impas sufletesc. În cazul în care dezechilibrul sugerează existența unei psihopatologii, atunci cu siguranța medicul de familie sau psihologul vor recomanda vizita la un psihiatru.

Psihiatrul tratează orice afecțiune psihică, de la o situație de criză care produce un dezechilibru emoțional cu simptome de anxietate și depresie, până la patologii severe. Tratamentul folosit poate consta în medicație, psihoterapie sau o combinație a celor două.” explică dr. Dana Stejar, psihiatru și psihoterapeut în cadrul Centrului Medical ProVita – Diagnostic și Tratament.

De multe ori o durere sau un alt simptom fizic neobișnuit nu reprezintă o afecțiune organică, ci reprezintă expresia unei frământări sufletești. Acestea sunt așa-numitele tulburări somatoforme. Corpul nostru încearcă să ne vorbească, să ne spună că este ceva în neregulă cu noi, cu viața noastră, ceva ce trebuie îndreptat. Psihologul ne poate ajuta să înțelegem „mesajul” durerii, al simptomului, cauza emoțională care l-a produs. Apoi, prin diverse tehnici de psihoterapie, ne va ajuta să producem acea schimbare pe care durerea sau simptomul o „impune”.

Să luam de exemplu cazul unei femei cu dureri în zona pelvină și cu simptome de natură ginecologică, fără bază organică. Cauza o găsim fie într-o istorie de abuz fizic, emoțional sau sexual, fie într-un conflict legat de identitatea ei ca femeie, sau de manifestare a feminității. Rezolvarea durerii va veni prin identificarea cauzei și rezolvarea conflictului.”, adaugă Dr. Dana Stejar.

Există astfel o legătură directă între starea noastră de sănătate fizică și cea psihică, iar orice dezechilibru într-una din părți generează un dezechilibru în funcționarea întregului.

Oricât de redundant ar suna, pentru a avea o stare psihică bună trebuie să ne îngrijim de corpul nostru prin câteva acțiuni elementare: alimentație corespunzătoare, activitate fizică moderată, tehnici de relaxare, evitarea consumului excesiv de alcool și evitarea consumului de droguri, tratarea oricăror afecțiuni fizice. Trebuie să ne îngrijim în aceeași măsură și de starea noastră sufletească, investind în relațiile cu cei dragi și în activități care ne aduc bucurie.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să ne consolidăm o viață spirituală și un sistem de valori care să ne susțină în momente de răscruce și să ne ajute să înaintăm frumos pe drumul vieții.” conchide dr. Dana Stejar.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *