Câte CHIPURI are o persoană? Cum IDENTIFICĂM un MINCINOS. Tu de ce parte a PĂCĂLELII ești?

Câte CHIPURI are o persoană? Cum IDENTIFICĂM un MINCINOS. Tu de ce parte a PĂCĂLELII ești?
Câte CHIPURI are o persoană? Cum IDENTIFICĂM un MINCINOS. Tu de ce parte a PĂCĂLELII ești?

Oamenii nu au doar … DOUĂ FEȚE… ci mai multe!

Aparențele și glumele. Până unde te poți întinde cu ele

Duminică e 1 aprilie și ne place să facem glume, unele mai bune, altele mai proaste, dar, în general, e un haz total. Dar hai să abordăm altfel subiectul păcălelilor. Să vorbim despre aparențe înșelătoare și până unde te poți întinde cu gluma. Ne explică psihologul colaborator al Doctorului zilei, Eveline Țibichi-Osnaga.

Dr. Zilei: În primul rând, în general, în relațiile interumane, contează prima impresie? E ea reală sau înșelătoare?

Psiholog Eveline Osnaga: Prima impresie cântărește mult, însă important este contextul în care ne formăm această impresie. Dacă avem o prima întâlnire de afaceri, o prima întâlnire cu o persoană cu care am vrea să întrăm într-o relație sau pur și simplu un interviu de aganjare atunci putem să lucrăm la construirea primei impresii pe care vrem să o lăsăm.

Dar această pregătire aduce după sine o imagine falsă, pe de-o parte față de propria persoană, și pe de altă parte pentru persoana din fața noastră. Eșecul este inevitabil atunci când vrem să părem ceea ce nu suntem și nu eșecul este cea mai gravă problema, ci subminarea încrederii în propria persoană.

Atunci când ne pregătim să ne construim o imagine pentru a impresiona și nu ne asumăm acea schimbare, adică nu o folosim pe termen lung sau permanent, atunci, de fapt ne sabotăm singuri, pentru că la nivel inconștient noi știm că nu suntem „suficienți” pentru respectivul job, relație sau afacere, și avem nevoie să ne prefacem ca să obținem ce dorim.

În altă ordine de idei, trebuie să ne schimbăm modul în care îi evaluăm pe cei din fața noastră. La ora actuală se găsesc multe tutoriale online care ne învață ce și cum să facem sau să spunem ca să fim percepuți că fiind perfecți la o primă vedere. Problema apare atunci când devenim niște actori cu prestație exemplară și nu suntem autentici și nu ne folosim nici personalitatea și nici creativitatea, atunci devenim impersonali și goi.

Având în vedere contextul acesta ar trebui cumva să nu uităm prima impresie dar să ține cont de ultima. În altă ordine de idei o să-l percepem pe cel din fața noastră în funcție de proiecțiile pe care le facem în acel moment, o să-i vedem calitățile și defectele în funcție de propria stare de spirit, deci acestă prima opinie este subiectivă.

Contează prima opinie și ultima impresie

Ai nevoie de un… nu știu, al șaselea simț sau ceva de genul acesta ca să distingi între realul primei impresii și aparența ei înșelătoare?

Ca să facem acea distingere clară avem nevoie de timp și întăresc cumva ce am spus și mai devreme, contează o prima opinie și ultima impresie. Trebuie să îi dăm timpului posibilitatea să ne vorbească despre fiecare în parte. Timpul și oglinda sunt cei mai obiectivi martori pe care îi avem în viață.

Apoi, sunt persoane care descifrează foarte bine mesajele nonverbale pe care le emitem fără să ne dăm seama și asta pentru că nu ne putem controla fiecare mișcare, 24 din 24 de ore. Sunt puțini cei care pot decodifica la un așa nivel toate mesejale, exact ca în serialul „Lie to me”. Deci pentru noi ceilalți ar trebui să nu ne grăbim să investim cu încredere persoane pe care le cunoaștem de prea puțin timp.

Vreau să subliniez că trebuie să avem încredere în cei din jur însă trebuie să acordăm această încredere treptat, atunci când nu avem încredre în cei din jur mai mult că sigur nu avem încredre nici în propria persoană.

„Oamenii au mai multe fețe, nu doar două”

Dr. Zilei: Ce se spune despre oamenii cu două fețe e adevărat?

Psiholog Eveline Osnaga: Oameni nu au două fețe… au mai multe. Ceea ce este normal pentru că în timp, de-a lungul vieții, dezvoltăm subpersonalități care ne ajută să ne adaptăm contextului în care ne aflăm.

Vreau să subliniez că în limbajul nostru de zi cu zi expresia „om cu două fețe” are semnificația unui om parșiv, mincinos etc. Ceea ce spun eu din punct de vedere psihologic este diferit.

Subpersonalitățile sunt ca niște măști pe care le folosim în funcție de emoțiile pe care le avem pe parcursul unei zile.

Pentru că emoțiile noastre sunt diverse și nu sunt constante într-un interval de 24 ore, atunci subpersonalitatile intervin și ne ajută să gestionăm situațiile dificile în care ne găsim.

Normal sau semn de boală

– Bine, dar nu e asta o afecțiune psihică? Fapul că avem două fețe…

– Este o tulburare psihică, dacă indeplinește anumite caracteristici dacă nu, nu.

Uite, dacă într-o zi ești obosit și ești la muncă, nu o să te poți manifesta căscând și moțăind și atunci o să disimulezi. Ceea ce înseamnă că o să intervină o subpersonalitate a ta, care o să te ajute să maschezi acest lucru.

Sau dacă ești full de energie și ești pregătit să muți munții din loc când te duci la birou, dar când ajungi acolo constați că doi colegi sunt triști, căzuți, plânși etc. atunci depinde de context, poți deveni empatic, susțănător, sau să-i motivezi să iasă cât mai repede din această stare.

Astea sunt cazurile în care ne „jucăm” cu subpersonalitatile într-un mod constructiv, dar la fel de bine sunt și oameni mai „modești” din punct de vedere emoțional și spiritual care aleg să mintă, să bârfească și să-i judece pe cei din jur.

5 ponturi ca să identifici un mincinos

Psiholog Eveline Osnaga: Sunt multe moduri în care ne putem da seama dacă suntem mințiți sau nu, dar în primul rând trebuie să fim atenți la tot ce ne înconjoară și să dăm atenție detaliilor. Nu este rău să întrebăm ceva neprevăzut, pentru a-l pune pe interlocutor în situația de a fi spontan și de a nu

avea timp să aplice un scenariu.

În altă ordine de idei, trebuie să fim atenți la contradicții – în caz că ele își fac simțită prezența – în povestea interlocutorului și chiar un semnal de alarmă ne pot da amănuntele, atunci când ni se oferă, nejustificat, prea multe detalii. Lipsa contactului vizual și emoțiile nejustificate mai pot trăda lipsa sincerității. Chiar dacă sunt mijloace prin care putem evalua interlocutorul pentru a ne da seama dacă este sincer sau nu, atunci când suntem totuși păcăliți, experiența pe care o avem se transformă în lecție la școală vieții.

29 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook