Ce avantaje ar aduce reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor și cum este văzută profesia de moașă în alte țări europene?

Ce avantaje ar aduce reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor și cum este văzută profesia de moașă în alte țări europene?
Ce avantaje ar aduce reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor și cum este văzută profesia de moașă în alte țări europene?

Asociaţia Moaşelor Independente (AMI) solicită autorităţilor, Ministerului Sănătăţii şi Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), reconsiderarea și dezvoltarea profesiei de moașă, cu un statut juridic, norme, standarde și posibilități de activare conforme cu cele europene. Modelul olandez este recunoscut pe plan european drept cel mai bine structurat pentru funcționarea profesiei de moașă în beneficiul femeilor. Este un sistem pro-moașe centrat pe îngrijirea mamă-copil, susținut de guvern și care se evidențiază și printr-o colaborare ideală între toți practicienii angajați în slujba sănătății materno-infantile şi neonatale. În această ţară, rata cezarienelor (unul dintre criteriile importante de evaluare a calităţii îngrijirii materne) este de 17%. În România, această rata era de 36,7% în 2010 iar în 2012 a crescut la 41,2%.

Utilizând eficient această categorie profesională în care a investit deja, dar pe care nu o foloseşte ca pe o resursă valoroasă, statul român poate contribui la îmbunătăţirea statisticilor negative privind sănătatea perinatală, apropiindu-le cel puţin de media europeană.

Conform statisticilor europene (European Perinatal Health Report 2010) România ocupă locuri ruşinoase în ceea ce priveşte sănătatea materno-infantilă :

Locul 1 – rata mortalității infantile (primul an de viață)  de 9,8 la mie.
Locul 1 – rata mortalității neonatale cu un procent de 5,5 la mie
Locul 1 –  rata vârstei fragede (<20 ani) a mamei la naștere de 10,6%
Locul 2 – rata mortalității materne cu un procent de 21 la 100.000
Locul 3 –  în topul practicării cezarienei ca modalitate de naștere cu un procent de 36,9% din totalul nașterilor.
Locul 3 – rata epiziotomiilor 68,2% din totalul nașterilor vaginale.  Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca epiziotomiile să fie efectuate numai în anumite circumstanţe particulare,  procentul recomandat de intervenţie fiind de 10%.
Ultimul loc (estimat) dacă rata alăptarii exclusive ar fi fost raportată (12, 6 % ). (“ Viața Medicală” nr.5 (1151), februarie 2012).

Elementele pe care AMI le consideră esenţiale pentru ameliorarea sănătăţii materno-infantile sunt:

 

  • Accesul egal la servicii de sănătate pentru gravide și implicit accesul fiecarei gravide la serviciile unei moaşe

 

 

În România, Raportul „Acompanierea Naşterii” 2011 editat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii arată că un procent de 23% din gravidele din România au o monitorizare inadecvată a sarcinii, cu un număr de sub 3 controale prenatale.

Numărul de consultaţii prenatale efectuate de către un profesionist în timpul sarcinii, şi începerea lor în primul trimestru de sarcină, se corelează puternic cu eficacitatea de a influenţa pozitiv evoluţia normală a gravidităţii, inclusiv reducerea procentului de copii născuţi prematur.

Deşi statul român garantează accesul gratuit al tuturor femeilor însărcinate (indiferent de statutul lor de asigurat/neasigurat CAS) la serviciile de asistenţă medicală, în special în zonele rurale, multe dintre acestea nu au posibilitatea fizică şi/sau materială de a se deplasa pe distanţe mari pentru a se putea prezenta la consultaţii. Acest lucru are un impact grav asupra probabilităţii de determinare a riscurilor asociate sarcinii, riscuri care, depistate la timp, pot reduce morbiditatea şi suferinţa mamei şi copilui. Nu în ultimul rând, măsurile de prevenţie instituite la timpul potrivit pot înlătura multe dintre costurile de spitalizare foarte mari asociate patologiei obstetricale şi prematurităţii.

Reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor ar oferi o soluţie eficientă şi simplu de implementat pentru reducerea procentului îngrijorator de femei nesupravegheate în timpul sarcinii. Datorită pregătirii lor, prin integrarea în echipa de îngrijire materno-infantilă de teren sau prin cabinete individuale, moaşele pot monitoriza sarcina fiziologică în intregime, şi pot semnala la timp patologii care pot pune în pericol viaţa mamei şi a copilului, redirecţionând gravidele cu risc către medicii obstetricieni şi/sau de alte specialităţi.

 

 

  • Reducerea ratei intervenţiilor la naştere

 

România este o ţară a extremelor în ceea ce priveşte atitudinea părţilor implicate în sănătătea mamei şi copilului, ce comportă riscuri şi costuri mari începând de la intervențiile chirurgicale inutile până la costurile aferente supramedicalizării și complicațiilor asociate unei naşteri nesupravegheate. Este evidentă tendința specialiștilor de a aborda sarcina și nașterea ca fenomene mai mult patologice decât normale şi alegerea femeilor din România să nască singure acasă. În tot acest timp moașele, care posedă abilitățile ce ar putea ameliora situația existentă, sunt ignorate și obstrucționate.

Moașele promovează nașterea naturală, alăptarea, atitudinea nonintervențională și asigură îngrijiri individualizate, centrate pe femeie, copil și familie.

În opinia AMI, prezența moașei în echipa de îngrijire materno-fetală și neonatală va schimba balanța în favoarea nașterilor naturale și a alăptării exclusive crescând astfel nivelul de sănătate al populației și scăzând costurile inutile.

Deși femeile din România își doresc o moașă alături de ele,  pe perioada sarcinii, nașterii și în postura de proaspete mămici, așa cum știu că se întâmplă în alte țări, aceasta opțiune nu există. Acest lucru se se întâmplă în condiţiile în care studiile  internaţionale demonstrează că acolo unde moaşa este agreată şi ocupă locul cuvenit în echipa materno-infantilă calitatea îngrijirilor este una de un înalt standard iar sănătatea reproductivă a populaţiei respectivă se situează la cote înalte.

 

The Second Survey of European Midwifery Regulators  din 2010 ne arata că:

Norvegia dispune de 3489 de moaşe şi 990 de obstetricieni pentru 60.000 de naşteri (17,2 naşteri/moaşă, 3,5 moaşe/obstetrician)

Irlanda dispune de 2500 de moaşe şi 107 obstetricieni pentru 70.630 de nasşteri (28,2 naşteri/moaşă, 23,4 moaşe/obstetrician)

UK dispune de 35.889 de moaşe şi 1934 obstetricieni pentru  787.057 de naşteri (21.9 naşteri/moaşă, 18,5 moaşe/obstetrician)

Franţa dispune de 20.000 de moaşe şi 2500 obstetricieni pentru 830.000 de naşteri(41.5 naşteri/moaşă, 8 moaşe/ obstetrician)

Suedia dispune de 7.720 de moaşe şi 1550 de obstetricieni la 109.301 de naşteri (14,2 naşteri/moaşă, 4,9 moaşe/obstetrician)

Concluzia European Perinatal Health Report: ,,Sănătatea mamei și copilului într-o țară depinde mult de modelul de organizare al sistemului sanitar. Includerea moașelor în echipa multidisciplinară și implicarea ei în îngrijirea materno– infantilă are un rol foarte important”.

Asociatia Moaselor Independente are ca scop  conștientizarea și promovarea profesiei de moașă  în România şi implicit promovarea sănătății femeilor, nou-născuților, familiei lor și a întregii comunități  În acest sens, alinierea la sărbătorirea Zilei Internaționale a Moașei 2014 este un prilej deosebit de a marca existența în România a aproximativ 700 de moașe licențiate ce așteaptă să fie activate și integrate în echipa de îngrijire materno-fetală și neonatală.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *