Ce conţin ţigările electronice şi cât de dăunătoare sunt

Ce conţin ţigările electronice şi cât de dăunătoare sunt
Ce conţin ţigările electronice şi cât de dăunătoare sunt

Ţigările electronice, folosite din ce în ce mai des pe baza convingerii că ajută fumătorii să renunţe la viciu, pot avea efectul contrar, existând riscul de a-i determina pe tineri să se apuce de fumat, consideră criticii acestui dispozitiv.

Experţii atrag în special atenţia asupra faptului că aceste ţigări nu prezintă nicio restricţie în ceea ce priveşte vârsta sau cine le poate cumpăra şi sunt disponibile şi în arome de căpşuni sau ciocolată, putând fi astfel la fel de ademenitoare pentru copii cum sunt băuturile răcoritoare.

Estimat la 600.000 la începutul lui 2013, numărul utilizatorilor ţigărilor electronice în Marea Britanie este aşteptat să depăşească un milion până la sfârşitul anului.

Conceput să imite aspectul unei ţigări normale, dispozitivul constă într-un cartuş ce conţine nicotină lichidă şi o componentă de încălzire. Prin tragerea de la un capăt al ţigării, lichidul plin cu nicotină trece prin această componentă, fiind transformat într-un vapor vizibil care este inhalat şi apoi expirat.

Procesul creează o senzaţie de relaxare, asemănătoare fumatului, dar, potrivit producătorilor, fără chimicalele cancerigene create de tutun. Cu alte cuvinte, cei care trec de la fumat la „inhalat vapori” îşi pot asigura nevoia de nicotină într-un mod mai sănătos.

Totuşi, ţigările electronice pot fi dăunătoare din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, există preocupări privind identitatea exactă a substanţelor pe care utilizatorii, în special tinerii şi adolescenţii, le inhalează. O analiză a cartuşelor efectuată în Statele Unite a descoperit urme de chimicale toxice şi carcinogene, deşi într-o concentraţie mult mai scăzută decât în cazul ţigărilor normale.

O echipă de cercetători de la Universitatea din California a descoperit particule de argint, fier, aluminiu şi silicat şi nanoparticule de tinichea, crom şi nichel, multe dintre acestea fiind descrise de aceştia drept „cunoscute că ar cauza afecţiuni respiratorii”.

În al doilea rând, este criticat şi felul în care aceste ţigări electronice sunt promovate, subminând încercările de a convinge oamenii să renunţe la fumat. Astfel, ţigările electronice pot fi folosite oriunde ţigările normale nu sunt permise: în locuri publice precum barurile, restaurantele, mijloacele publice de transport, existând riscul să devină o nouă dependenţă.

Pe lângă faptul că nu există o restricţie de vârstă pentru cumpărătorii de ţigări electronice, nu există nici vreo legislaţie privind modalităţile de vânzare, promovare şi marketing.

De exemplu, produsele de terapie pentru înlocuirea nicotinei, cum ar fi plasturii speciali, sunt considerate medicamente şi patentate ca produse de îngrijire a sănătăţii, ceea nu este valabil în cazul ţigărilor electronice, promovate drept o alternativă la fumatul tutunului.

„Ţigările electronice le permit oamenilor să treacă la un mod diferit de a lua nicotină, unul mult mai sigur decât să continue să fumeze”, este de părere Katherine Devlin, preşedintele Electronic Cigarette Industry Trade Association

În timp ce nu s-a căzut până acum de acord asupra nivelului exact de siguranţă al ţigărilor electronice, cert este că până acum au fost interzise în Brazilia şi Singapore şi le-au fost impuse restricţii medicale în Canada, Australia, Franţa şi Japonia.

În timp ce reprezentanţii industriei ţigărilor electronice spun că sunt de acord cu introducerea restricţiilor de vârstă pentru a preveni achiziţionarea lor de către copii, aduc şi argumente împotriva brevetării lor drept medicamente.

„Singurii oameni care vor să le facă medicamente sunt cei din industria tutunului”, a spus Devlin. „Ştiu că ar elimina toată competiţia şi că le-ar reveni lor toată piaţa.”

 

61 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
CITESTE ACUM
loading...