În următorii ani, peste 60% din populația României va fi de vârsta a treia. Ce facem cu vârstnicii?

În următorii ani, peste 60% din populația României va fi de vârsta a treia. Ce facem cu vârstnicii?
În următorii ani, peste 60% din populația României va fi de vârsta a treia. Ce facem cu vârstnicii?

România îmbătrânește rapid și sigur. Statisticile sunt chiar îngrijorătoare: avem peste 3,5 milioane de persoane de peste 65 de ani în țară (față de doar 2,5 milioane în 2014), cam cât numărul de tineri până în 18 ani. Dr. Viorica Russu, medic specialist în nursing, care a lucrat 15 ani în acest domeniu în SUA, ne spune care sunt cele mai bune soluții pentru îngrijirea acestei categorii vulnerabile

Elena Oceanu

În ultimele decenii, datorită creșterii economice și accesului oamenilor la servicii medicale de calitate, speranța de viață a crescut considerabil, la nivel mondial. Ceea este este, categoric, un lucru bun, însă schimbă cu totul perspectiva pe care o aveam asupra îngrijirii oamenilor. Apoi, vedem în filmele americane, că atunci când se pensionează, cetățenii lor se retrag în Florida sau prin alte state unde clima e mai caldă și unde au la dispoziție condiții de viață excepționale: au propriile case – nu mari, ca să le poată îngriji-, au unde să socializeze cu alte persoane de vârsta lor și au, 24 de ore din 24, asistență medicală de specialitate. Ne explică dr. Viorica Russu, nursing manager „One to One Nursing Home”, care a adaptat modelul american în țara noastră.

Doctorul Zilei: Ce opțiuni au seniorii?

Dr. Viorica Russu : Suntem unul dintre cele mai bătrâne popoare ale bătrânului continent, cu peste 3,5 milioane de vârstnici peste 65 de ani și cam tot atâția tineri. Evident, problema îmbătrânirii României are legătură nu doar cu creșterea speranței de viață, ci și cu scăderea natalității și migrației populației tinere la muncă în străinătate. Prognozele sunt îngrijorătoare, se pare că până în anul 2050, peste 60% dintre români vor fi de vârsta a treia. Iar acum mă întorc la soluțiile de îngrijire pe care le au seniorii. Sunt trei: spitalul, familia și căminul de bătrâni. Problema este că niciuna dintre aceste soluții nu funcționează singură până la capăt și am să vă explic de ce. Atunci când un bătrân suferă un accident, soldat cu o fractură, un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, întreaga familie este destabilizată brusc. Îi duc la spital, dar imediat după rezolvarea problemei acute, intervine partea cea mai grea: recuperarea. În spitalele de stat există secții de recuperare, însă și acestea sunt insuficiente, ori, un vârstnic poate avea nevoie de o recuperare îndelungată, care se întinde pe 1-2 ani. Așa că vârstnicul ajunge acasă, unde familia, cu toată bunăvoința din lume, nu are nici timpul și nici cunoștințele necesare pentru a-l ajuta în această recuperare. Nemaivorbind de fapul că vârstnicul este un pacient mai special, care necesită o atenție specială și o supraveghere permanentă: de teama de a nu deranja, se închide în el, ascunde problemele cu care se confruntă.  În plus, seniorii au o patologie specifică vârstei, care necesită îngrijiri permanente. Cealaltă soluție ar fi căminele de bătrâni. Numai că în țara noastră, sunt 10.000 de cămine de bătrâni în sistemul de stat, insuficiente față de cerere. Ce se întâmplă însă cu restul?

–  Ați adus din America un concept nou de îngrijire a seniorilor – îngrijiri de tip nursing, într-un nursing home. Ce este mai exact un nursing home, cum se deosebește el de un azil de bătrâni obișnuit, ce înseamnă acest model american?

– Orice american știe că într-un capăt al străzii este maternitatea, iar în celălalt capăt este nursing home-ul. În America, unde am studiat și practicat 15 ani, funcționează, de foarte multe decenii, conceptul de „nursing home”, un loc aflat la granița dintre spital și „acasă”, pe care l-am transpus și noi în țara noastră acum 8 ani. Ce înseamnă mai exact un astfel de centru pentru seniori? Un nursing home este un loc destinat seniorilor care nu au nevoie de îngrijiri intraspitalicești, dar nu pot fi îngrijiți optim nici la domiciliu, un loc care îmbină serviciile medicale de recuperare cu terapii ocupaționale, menit să le redea vârstnicilor independența și încrederea în sine și să le crească calitatea vieții. Nursing home-ul, spre deosebire de alte centre de îngrijire, oferă servicii integrate, în sistem 360 de grade – cazare, recuperare, prevenție, terapie ocupațională, servicii medicale în caz de urgență, entertainment. Milioane de americani apelează la serviciile de tip nursing, este înscris în cultura lor.

În cadrul unui nursing home, există personal medical certificat în servicii de tip nursing, disponibil 24 din 24 de ore, exact ca într-un spital de urgență. Îngrijirile de tip medical, de la servicii de prevenție, până la servicii de recuperare, se îmbină cu terapia ocupațională și activitățile care încurajează socializarea, vitală la această vârstă pentru menținerea echilibrului fizi și psihic. La fiecare etaj al centrului, există un nursing station, un fel de cameră de gardă, de unde personalul medical monitorizează evoluția stării de sănătate a fiecărui vârstnic, fiind pregătit să intervină. Rezidenții nursing home-ului poartă permanent la mână o brățară dotată cu un buton de panică, pe care sunt încurajați să îl apese în cazul în care au nevoie de ajutor. Sistemul, care nu există nici în marile spitale din România, ne permite să acționăm imediat. În momentul în care un rezident apasă pe butonul de panică al brățării, pe panoul din „nursing station”, camera de gardă,  care există pe fiecare palier, apare un mesaj corespunzător pacientului respectiv.

Dincolo de aspectul medicalizat, un nursing home este exact ca o casă. Acesta este și motivul pentru care seniorii noștri sunt numiți rezidenți, și nu pacienți, și au parte de tot confortul pe care l-ar putea oferi un cămin. Îi sfătuim pe rezidenți, atunci când vin în centrul nostru, să își aducă de acasă doar strictul necesar, lucrurile personale de care au nevoieîn viața de zi cu zi, pentru că aici au restul asigurat.

Dar, repet, unul dintre marile beneficii pe care îl poate oferi un astfel de centru este încurajarea socializării și dezvoltarea relațiilor cu ceilalți membri ai nursing home-ului. Așa se face că diferența dintre un vârstnic care alege să fie îngrijit într-un nursing home și un vârstnic care alege să își poarte bătrânețile singur este aceea dintre un vârstnic tonic și plin de vitalitate și unul care ajunge imobilizat la pat și hrănit cu lingurița.

–  Nursing home-ul este o soluție temporară de îngrijire a seniorilor sau este un loc în care vii să îți petreci tot restul vieții?

– Nursing home-ul poate fi o soluție pe perioadă nedeterminată, în cazul acelor vârstnici care nu pot fi îngrijiți de familie sau a căror familie este departe de ei, în străinătate, de exemplu, la fel cum poate și o soluție de îngrijire pe perioadă determinată. Pentru că, da, un om poate veni într-un nursing home imobilizat și poate pleca acasă după câteva luni, pe picioarele lui. La One to One Nursing Home, avem rezidenți care locuiesc aici de câțiva ani, care s-au îndrăgostit de acest loc și care nu au gânduri de plecare, la fel cum avem oameni care, de 8 ani, se întorc câte o lună cel puțin, în fiecare an, pentru reîncărcarea bateriilor, rezidenți care vin doar pe perioada iernii sau doar pe perioada verii, așa cum ar merge în vacanță la Băile Herculane. Ce îi încântă cel mai tare aici este faptul că au libertate de mișcare, libertatea de a alege să se plimbe prin parc și să își găsească echilibrul.

–  Câți rezidenți ați avut până în acest moment în cei 8 ani de activitate? Care este profilul rezidenților pe care i-ați îngrijit?

– Până în prezent, 700 de seniori ne-au trecut pragul, iar centrul are o capacitate totală de 40 de persoane. Sunt oameni educați, foști avocați, doctori, ingineri, militari etc. sau oameni simpli a căror familie a considerat că părinții lor merită să aibă parte de un astfel de tratament. Avem rezidenți cu vârste între 60 și 94 de ani. Cel mai vârstnic rezident are 96 de ani, împliniți acum câteva săptămâni, care este foarte tonic, pe picioarele lui și are în continuare activități intelectuale. Ca patologie, sunt oameni care vin aici pentru recuperare, după fracturi, infarcturi sau accidente cerebrale vasculare, oameni cu probleme specifice vârstei, care au nevoie de îngrijiri non-stop și, nu în ultimul rând, oameni care suferă de cea mai grea boală – singurătatea.

–  Cum decurge o zi într-un nursing home, care sunt activitățile desfășurate aici?

Toate activitățile se desfășoară în cadrul unei comunități, într-un grup mai mic sau mai mare. Există trei schimburi în care personalul nursing home-ului se ocupă de administrarea medicației, asistă și ajută rezidenții în activitățile zilnice și aplică tratamentele de recuperare.

Ziua începe cu o înviorare, variabilă în funcție de vârstă, condiția fizică și medicală a fiecărui rezident, interval în care se administrează și medicația de dimineață. Urmează apoi micul dejun, care se servește în restaurantul centrului, într-o ambianță plăcută. După micul-dejun, fiecare rezident participă la un program individualizat de terapie și recuperare adaptat la limitele fiecăruia, sub îndrumarea și supravegherea unui kinetoterapeut, prin care se urmărește reeducarea participantului pentru a-l ajuta să devină independent și funcțional. Iar progresele nu se lasă așteptate.

Până la ora prânzului, rezidenții iau parte la diverse alte activități (jocuri de cărți, remi, șah, table, revista presei, însoțită de comentarii), sub supravegherea unui specialist în terapie ocupațională, care îi antrenează înainte de masă.

Meniul prânzului este afișat de dinainte pentru rezidenți și este stabilit aproape științific de către un dietetician, în acord atât cu dorințele fiecăruia, cât și cu condiția medicală, iar pentru cei cu nevoi speciale (diabet, hipertensiune etc.) se pregătesc meniuri speciale. După prânz, rezidenții au parte de o perioadă de odihnă, până în jurul orei 5, când sunt invitați la tradiționalul „ceai de la ora 5”. Programul de seară cuprinde seri de film, seri cu jocuri de cărți, seri cu invitați speciali, seri în care se rememorează evenimente plăcute, seri în care se realizează felicitări pentru cei apropiați etc. Seara se încheie cu cina, după care rezidenții se retrag în camerele lor, dotate cu televizoare și alte facilități.

– Care sunt categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de îngrijiri de tip nursing?

– Într-adevăr, există categorii de persoane mai vulnerabile, care au o nevoie mai mare de îngrijiri de tip nursing. Un criteriu este vârsta: riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, iar serviciile de tip nursing sunt recomandate în general persoanelor de vârsta a treia. De asemenea, femeile au o nevoie mai mare decât bărbații, în special pentru că au o speranță de viață mai mare. Persoanele singure au, în general, o nevoie mai mare de servicii de tip nursing home, la fel ca cei care au avut, de-a lungul vieții sau au o dietă deficitară și un stil de viață sedentar. Și starea de sănătate și moștenirea genetică joacă un rol important în această decizie. Cu cât starea de sănătate este mai slabă și istoricul familial este mai bogat în boli, cu atât nevoia de servicii de tip nursing crește.

–  Care sunt criteriile de admitere, care este procedura și cât durează aceasta?

– Selecția în cadrul nursing home-ului se face pe baza unui dosar medical, care conține toate informațiile medicale, evaluările, recomandările, tratamentul, practic tot istoricul medical al rezidentului. Oricum, înainte de a fi admis, este necesară evaluarea fiecărui rezident în parte și în funcție de concluziile rezultate, trecem la următorul pas. De regulă, sunt necesare câteva săptămâni în avans până ca vârstnicul să fie admis în nursing home.

 Care este costul îngrijirilor în nursing home și ce include?

– Costul îngrijirilor în sistem de tip nursing-home ajunge la 1.000 de euro pe lună și include o serie de facilități: cazare în camere individuale la standarde hoteliere înalte, acces la servicii medicale de urgență oricând este nevoie, plan de prevenție și tratament personalizat, consiliere personalizată, terapie ocupațională și socio-culturală, acces nelimitate la telefon, Internet, program cinema amenajt speciale, supraveghere continuă etc.

–  Cât de ușor acceptă seniorii ideea de a veni într-un nursing home? Ce sfaturi si recomandări aveți pentru rudele acestora în munca lor de convingere?

– Munca de convingere a unui vârstnic că serviciile de nursing home reprezintă soluția ideală pentru el nu este deloc ușoară. Trecerea de la viața de acasă la viața într-un cadru instituționalizat reprezintă o schimbare majoră. Este nevoie de timp pentru o adaptare treptată, astfel încât seniorul să devină confortabil cu această idee. Sfatul nostru pentru familiile seniorilor este să îi aducă pentru o perioadă de probă de o lună la nursing home, pentru că numai experimentând, vor înțelege conceptul și vor trece peste prejudecata că odată aduși acolo, vor fi abandonați. Este nevoie de această tranziție pentru confortul psihic al rezidentului. Încurajăm familiile să își viziteze vârstnicii cât de des posibil la nursing home. Treptat, rezidenții vor lega prietenii cu personalul și cu alți rezidenți. Drept urmare, avem rezidenți la One to One care odataă ajunși aici, nu au mai vrut să mai plece.

–  Care sunt recomandările dvs pentru a ne mentine plini de vitalitate si tonici la bătrânețe și pentru a trăi mai mult?

– Grijă mai multă la stilul de viață, pentru că sigur își va pune amprenta mai târziu, timp de calitate petrecut cu familia și cu cei dragi, ascultarea dorințelor, călătoriile, un echilibru între muncă și timp liber, mișcare și lista ar putea continua.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

2 Comments

  1. nae ionescu says:

    nu-I nevoie sa va ingrijorati. acceptati cota de refugiati si pe astia oricum ii diliti cu mincarea proasta , otravurile de peste tot (cu toate ca mai sint si diluate – hi! hi!) cu lipsa de medicamente , usor , usor. nu va mai agitate nenorocitilor!
    m-as face cannibal dar nu ca sa va maninc zdrentelor ca sa va pot voma.

  2. 1000 euro pe luna taxa la nursing home… As vrea sa merg si eu, acolo, candva dar nu am aceasta sansa, pensia e de cinci ori mai mica si nici copiii mei nu ar putea sustine financiar internarea mea acolo mai mult de o luna. Ce solutie aveti pentru cei care au trudit zeci de ani pentru tara asta si care asteapta acum pensii de aproximativ 1000 lei/luna? Cine compenseaza diferenta de pana la 4500 lei, echivalentul a 1000 euro? Desigur, pentru cei multi, conceptul de nursing e o himera, mai bine scrieti asemenea articole doar in revistele pentru vipuri, lasati-ne in durerea noastra sa asteptam mizeria sfarsitului fara sperante desarte…

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *