Ce se întâmplă cu creierul tău dacă nu faci mișcare?

Ce se întâmplă cu creierul tău dacă nu faci mișcare?
Ce se întâmplă cu creierul tău dacă nu faci mișcare?

Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că riscul de a dezvolta probleme de învăţare şi memorie este „semnificativ mai mare” în cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare decât în cazul persoanelor cu o sănătate a inimii „medie sau ideală”.

În acest sens, exerciţiile fizice joacă un rol esenţial pentru sănătatea creierului, o serie de factori de risc pentru bolile de inimă fiind, de asemenea, asociaţi cu declinul cognitiv.

Studiul, publicat în Journal of the American Heart Association, a descoperit că persoanele cu cele mai grave afecţiuni cardiace prezentau un risc mai mare de probleme la testele de învăţare, memorie şi fluenţă verbală decât persoanele cu o sănătate cardiacă mai bună.

La studiu au participat 17.761 de persoane, cu vârsta minimă de 45 de ani, care, la începerea experimentului, prezentau funcţii cognitive normale şi nu aveau un istoric de accident cerebral. Funcţia lor mintală a fost evaluată timp de patru ani.

Sănătatea inimii a fost evaluată pornind de la o serie de factori, inclusiv fumatul, dieta alimentară, activitatea fizică, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, nivelul colesterolului total şi cel al glucozei.

Fiecare dintre factori a fost evaluat ca fiind slab, mediu sau ideal.

După ce au luat în calcul diferenţele de vârstă, sex, rasă şi educaţie, cercetătorii au identificat o deteriorare cognitivă la 4,6% dintre voluntarii care aveau cele mai slabe punctaje ale sănătăţii inimii.

În schimb, acest declin cognitiv a fost înregistrat într-o proporţie de 2,7% la persoanele cu profiluri de sănătate medii şi de 2,6% în cazul celor care aveau cea mai bună sănătate a inimii.

„Chiar şi atunci când sănătatea cardiovasculară ideală nu este atinsă, nivelurile intermediare sunt preferabile nivelurilor reduse, în ceea ce priveşte o funcţie cognitivă mai bună”, a spus coordonatorul studiului, epidemiologul Evan Thacker, de la Brigham Young University.

Evan Thacker a spus că diferenţele au fost observate indiferent de rasă, sex, afecţiuni cardiovasculare preexistente sau regiuni geografice, deşi scoruri mai mari ale sănătăţii cardiovasculare au fost mai ridicate în rândul bărbaţilor, al persoanelor cu un nivel crescut de educaţie, cu venituri mai mari şi al celor care nu prezentau afecţiuni de acest tip.

Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că riscul de a dezvolta probleme de învăţare şi memorie este „semnificativ mai mare” în cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare decât în cazul persoanelor cu o sănătate a inimii „medie sau ideală”.

În acest sens, exerciţiile fizice joacă un rol esenţial pentru sănătatea creierului, o serie de factori de risc pentru bolile de inimă fiind, de asemenea, asociaţi cu declinul cognitiv.

Studiul, publicat în Journal of the American Heart Association, a descoperit că persoanele cu cele mai grave afecţiuni cardiace prezentau un risc mai mare de probleme la testele de învăţare, memorie şi fluenţă verbală decât persoanele cu o sănătate cardiacă mai bună.

La studiu au participat 17.761 de persoane, cu vârsta minimă de 45 de ani, care, la începerea experimentului, prezentau funcţii cognitive normale şi nu aveau un istoric de accident cerebral. Funcţia lor mintală a fost evaluată timp de patru ani.

Sănătatea inimii a fost evaluată pornind de la o serie de factori, inclusiv fumatul, dieta alimentară, activitatea fizică, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, nivelul colesterolului total şi cel al glucozei.

Fiecare dintre factori a fost evaluat ca fiind slab, mediu sau ideal.

După ce au luat în calcul diferenţele de vârstă, sex, rasă şi educaţie, cercetătorii au identificat o deteriorare cognitivă la 4,6% dintre voluntarii care aveau cele mai slabe punctaje ale sănătăţii inimii.

În schimb, acest declin cognitiv a fost înregistrat într-o proporţie de 2,7% la persoanele cu profiluri de sănătate medii şi de 2,6% în cazul celor care aveau cea mai bună sănătate a inimii.

„Chiar şi atunci când sănătatea cardiovasculară ideală nu este atinsă, nivelurile intermediare sunt preferabile nivelurilor reduse, în ceea ce priveşte o funcţie cognitivă mai bună”, a spus coordonatorul studiului, epidemiologul Evan Thacker, de la Brigham Young University.

Evan Thacker a spus că diferenţele au fost observate indiferent de rasă, sex, afecţiuni cardiovasculare preexistente sau regiuni geografice, deşi scoruri mai mari ale sănătăţii cardiovasculare au fost mai ridicate în rândul bărbaţilor, al persoanelor cu un nivel crescut de educaţie, cu venituri mai mari şi al celor care nu prezentau afecţiuni de acest tip.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *