Cinci adevăruri despre margarină

Cinci adevăruri despre margarină
Cinci adevăruri despre margarină

Unii oameni preferă anumite tipuri de alimente, alţi oameni sunt interesaţi de altele. Cum totul ţine de obiceiuri culinare, de gusturi şi de stil de viaţă, ce place unuia poate foarte bine să displacă altuia. Spre exemplu margarina – unii preferă să o consume, alţii nu. Indiferent că includem sau nu margarina ȋn meniul nostru curent, aceasta este un produs pe care ȋl ȋntâlnim frecvent şi este bine să ştim care sunt adevărurile despre acest aliment.

1. Margarina nu se mai face prin hidrogenarea uleiurilor

Margarina este practic un amestec de uleiuri vegetale cu apă. O margarină de bună calitate conţine diferite tipuri de uleiuri vegetale (de in, de rapiţă, de floarea soarelui), o cantitate mică de grăsime vegetală (de palmier sau de cocos) şi apă.

Dacă ȋn trecut margarina se făcea prin hidrogenarea parţială a unui ulei vegetal, de peste 15 ani, cei mai importanţi producători de la nivel internaţional au renunţat la acesată modalitate de obţinere, aşa ȋncât margarinele de generaţie nouă nu conţin grăsimi hidrogenate sau parţial hidrogenate. Este suficient să citim eticheta pentru a afla dacă o margarină (sau alt produs alimentar) conţine sau nu grăsimi hidrogenate, pentru că, dacă există, acestea trebuie obligatoriu menţionate ȋn lista de ingrediente. Cu alte cuvinte, majoritatea margarinelor de pe piaţă sunt produse de foarte bună calitate din perspectiva nutriţională, iar citirea etichetei ne ajută să le recunoaştem şi să le alegem.

2. Margarina conţine grăsimi esenţiale Omega 3 şi 6

Fiind obţinută din uleiuri vegetale, care conţin ȋn mod natural grăsimi nesaturate şi esenţiale de tipul Omega 3 şi Omega 6, margarina este astfel, o sursă de grăsimi bune. O margarină tartinabilă de bună calitate conţine 30% grăsimi esenţiale Omega 3 şi 6, 30% grăsimi nesaturate şi 30% grăsimi saturate. Margarina tartinabilă de nouă generaţie nu conţine practic grăsimi trans. Din nou, citirea etichetelor de pe produse este edificatoare privind calitatea alimentelor.

3. Margarina ajută ȋn lupta ȋmpotriva bolilor cardiovasculare

Datorită aportului semnificativ de grăsimi nesaturate şi esenţiale, margarina tartinabilă de generaţie nouă ajută, ca parte dintr-un stil de viaţă echilibrat, ȋn lupta ȋmpotriva colesterolului. 20g de margarină zilnic, adică echivalentul a 2 sau 3 sandwich-uri cu margarină furnizează 15-30% din cantitatea recomandată de Omega 3 şi Omega 6. Alte surse naturale de grăsimi bune sunt: fructele oleaginoase (alunele, migdalele, nucile), seminţele şi preparatele din peşte gras (somon, ton, hering, macrou şi sardine).

Bolile inimii reprezintă astăzi principala cauză de mortalitate la nivel internaţional şi tocmai de aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Mondială a Inimii (World Heart Federation) recomandă ȋnlocuirea grăsimilor saturate din alimentaţie (preponderent de origine animală) cu cele nesaturate (preponderent de origine vegetală). S-a demonstrat că aceasta este cea mai eficientă metodă de prevenţie cardiovasculară.

4. Margarina poate fi de mai multe tipuri

Ȋn România, margarina tartinabilă de generaţie nouă, margarina de gătit şi grăsimile vegetale industriale sunt toate denumite, ȋn mod generic, margarină. Asta cu toate că sunt diferite din punct de vedere al compoziţiei, al profilului nutriţional şi al beneficiilor pentru sănătate. Margarina tartinabilă, cea care se ȋntinde uşor pe pâine, este cea care are aport important de grăsimi bune şi este recomandată pentru consum zilnic. Margarina de gătit are o consistenţă mai solidă şi este de obicei ambalată sub formă de cuburi. Aceasta conţine mai multe grăsimi saturate (similar cu untul) şi de aceea este recomandată pentru aluaturi şi prăjituri. Grăsimile vegetale industriale, care ȋn Occident sunt denumite „vanaspati” sau „shortening”, se obţin de obicei prin hidrogenarea parţială a uleiurilor, conţin grăsimi trans şi de aceea este mai bine să le evităm.

5. Margarina se poate face şi acasă

Pentru cei care preferă să gătească ȋn casă, margarina se poate face simplu, urmărind aceşti paşi: topeşte 20 de grame de grăsime de palmier (o găseşti ȋn supermarketuri) în bain-marie sau la microunde, adaugă 3 linguri de ulei de floarea soarelui, de rapiţă sau de măsline şi amestecă cu mixerul după ce ai introdus vasul într-un bol cu apă şi gheaţă. Când compoziţia devine cremoasă, adaugă 2 linguriţe de gălbenuş de ou, continuă să mixezi, adaugă 2 linguriţe de lapte şi amestecă până obţii consistenţa dorită. Poţi adăuga şi puţină verdeaţă sau orice condiment, ȋn funcţie de gust.

Aşadar, ȋntr-un timp ȋn care circulă multe mituri şi zvonuri despre alimentele pe care le consumăm zilnic, informarea este esenţială pentru o alegere corectă, iar faptul că margarina de nouă generaţie este un aliment recomandat pentru un stil de viaţă echilibrat nu face decât să ȋntărească acest lucru.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

2 Comments

  1. Oameni buni , sinteti nebuni sau pur si simplu ticalosi , care pt citiva gologani va vindeti sufletul si constiinta ? Margarina este MATERIAL PLASTIC si NIMIC altceva un „aliment” TOXIC ,inventat de un om de stiinta german daca nu ma insel ,caci nu mai aveau cu ce hrani soldatii de pe front in primul razboi mondial..E o crima , mai ales sa dai copiilor margaria !!!! Am lucrat 7ani in domeniu , ca tehnician de proces si stiu ce spun.
    Nici sa nu va ginditi sa mincati asa ceva !

  2. Calmeaza-te omule care-ai lucrat in domeniu. N-auzi ca o poti face acasa? Pui cit plastic iti place, sau deloc.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *