Cum ar fi viața fără albine. Ființe mici, dar importante ne salvează viețile în fiecare zi

Cum ar fi viața fără albine. Ființe mici, dar importante ne salvează viețile în fiecare zi
Cum ar fi viața fără albine. Ființe mici, dar importante ne salvează viețile în fiecare zi

Chiar dacă zumzăitul lor este deranjant sau înţepătura lor provoacă de cele mai multe ori reacţii alergice, albinele hrănesc aproape 90% din populaţie. Nu doar din miere, ci procesul de polenizare joacă un rol vital. Am vorbit cu apicultorul, Marian Georgescu, care ne-a explicat cum se desfăşoară procesul de polenizare, vital pentru plante : “Procesul în sine, implica zborul albinei din floare în floare, acestea colectând polenul în săculeţii de pe picioare.  Polenul se culege în perioade diferite ale zilei, în special dimineaţa(până în orele prânzului) şi înspre seară. Astfel polenul fiind transportat de pe o floare pe alta de sex diferit, se realizează reproducerea între plante.”

La fel ca oamenii, albinele au un sistem de vaccinare, care le permite să lupte cu agenţii patogeni din mediu. Regina transformă patogenii din hrană . Astfel, generaţiile viitoare de albine, pe care regina le depune prin ouă, vor fi imunizate. Această formă de „vaccinare” a ouălor protejează viitoarele generaţii de albine împotriva bolilor dar, din păcate, nu le poate proteja şi împotriva poluării antropice a mediului lor cu pesticide, una dintre principalele cauze ale scăderii populaţiilor de albine.

“Pesticidele şi insecticidele reprezintă cel mai mare duşman al albinelor, însă, încălzirea globală şi emisiile de CO2 afectează în acelaşi mod viaţa albinelor”, este de părere Marian Georgescu. Soluţia este înlocuirea pesticidelor cu cele naturale, însă, la o populaţie de miliarde de locuitori, acest lucru nu este posibil. ”Cred cu tărie că dispariţia albinelor reprezintă un eveniment, care poate duce la dispariţia întregii populaţii”, adaugă el.

În China folosirea pesticidelor şi distrugerea habitatelor naturale pentru a face loc terenurilor arabile a dus la dispariţia în totalitate a albinelor.  În lipsa acestora, oamenii trebuie să polenizeze plantele manual, cu ajutorul unei tije unde este fixat filtrul unei ţigări. În jurul gâtului, aceştia au borcane cu polen adunat de la alţi pomi şi uscat la soare. Cursa polenizării este una contra cronometru şi periculoasă. Deoarece pomii înfloresc la jumătatea lunii aprilie, procesul de polenizare trebuie să aibă loc până pe 27-28 aprilie. De asemenea, aceştia trebuie să polenizez toate florile şi nu de multe ori, s-au întâmplat accidente.

Dacă albinele ar dispărea, plantele nu s-ar mai putea înmulţi şi nu ar mai putea produce seminţe. Fără seminţe, hrana animalelor ar dispărea şi în final, resursele de hrană ale omului s-ar epuiza foarte repede. Fără albinele care asigură indirect hrana, omenirea nu ar rezista.

În plus de asta, produsele albinelor – polenul, mierea şi lăptişorul de matcă reprezintă medicamente naturale.

Beneficiile consumului de polen

“Conţinte toata grupa de vitamine B, benefice pentru musculatură, combate anemiile şi afecţiunilor hepatice. Este indicat să fie consumat crud sau sub forma de pastură, păstrat la congelator sau frigider, de asemenea poate fi introdus şi consumat împreună cu mierea” spune apicultorul.

Benficiile consumului de miere

Mierea a reprezentat un aliment de lux încă din cele mai vechi timpuri, fiind supranumită nectar sau ambrozie (hrana zeilor). Beneficiile ei sunt extreme de cunoscute –“În caz de reumatism se folosește mierea (de levănțică, dacă se poate). Se administrează două linguri dimineața, pe stomacul gol, mai ales în timpul crizelor dureroase. Pentru gută, se administrează cataplasme cu miere pe locurile dureroase. Poți scăpa de pistrui, ungându-i cu miere, sau de răgușeală, dacă zilnic consumi miere, ținând-o cât mai mult în gură, până la topirea completă. “recomandă specialistul în apicultură Cristina Mateescu.

Mierea are propietăţi antiseptice şi se poate folosi în tratarea rănilor. Hidrateată pielea, fiind ingredientul de bază pentru toate cremele. Amestecată cu zahăr devine un gomaj natural.

În cazul afecţiunilor hepatice, ficatul are nevoie de un regim hiperglucidic, vitamine şi proteine, iar studiile arată că mierea acţionează la nivelul aparatului digestiv, ajutând la asimilarea alimentelor. Mierea e utilă şi pentru problemele intestinale cronice precum constipaţia sau ulcerul duodenal. „Mierea e elementul dulce care hrăneşte celula hepatică şi e bine ca aceia care suferă de boli hepatice să înlocuiască zahărul din alimentaţie cu miere”, adaugă specialistul în apicultură Cristina Mateescu.

Mierea este panaceu pentru durerile în gât, răguşeli, tuse. Amestecată cu câteva bucăţi de lămâie, acest medicament este dulce şi este preferatul copiilor în detrimental siropurilor de tuse.

Lăptişorul de matcă – elixirul tinereţii

Lăptişorul de matcă este compus din 66% apă, în proporţii aproape egale de 10% din proteine respectiv din monozaharide şi într-o cantitate destul de mare, de 5%, din acizi graşi.Folosit în cremele produse special pentru femei, lăptişorul de matcă hidratează pielea şi are propietăţi anti-septice la fel ca mierea.

Lăptișorul de matcă amplifică vitalitatea, este un bun stimulent imunitar și al apetitului. „El contribuie la refacerea şi regenerarea organismului şi amplifică fertilitatea la femei”, ne-a explicat dr. Andreea Dragomirescu, medic specialist cu competenţe în apifitoterapie la Centrul naturist de sănătate Steaua Divină din Bucureşti.
Cel mai bun lăptişor de matcă este cel care se păstrează în frigider, în capsule speciale cu dozator. „Se poate lua jumătate de mililitru de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Femeile care suferă de infertilitate pot urma cure de trei luni, cu pauză de o lună după care tratamentul se reia”, a completat medicul.

 

 

 

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *