Cum putem să prevenim sau să combatem infecţiile provocate de micoorganisme?

Cum putem să prevenim sau să combatem infecţiile provocate de micoorganisme?
Cum putem să prevenim sau să combatem infecţiile provocate de micoorganisme?

În viaţa noastră de zi cu zi, suntem înconjuraţi de milioane şi milioane de microorganisme, iar bacteriile fac parte din acestea şi sunt invizibile cu ochiul liber. Majoritatea bacteriilor sunt inofensive sau benefice pentru organism si sunt cunoscute ca bacterii comensale sau saprofite.

Cu toate acestea, există numeroase specii patogene (care se numesc oportuniste sau specifice), ce cauzează multe boli infecţioase care pot produce uneori complicaţii grave sau chiar moartea. Patogenii oportunişti sunt bacteriile care devin patogene în anumite situaţii (de exemplu, când organismul este slăbit) iar patogenii specifici sunt responsabili pentru anumite boli (de exemplu: Mycobacterium tuberculosis -> tuberculoză, Clostridium tetani -> tetanus, Corynebacterium diphteriae -> difterie).

Dezinfectanţii şi antisepticele au capacitatea comună de a dezactiva temporar sau de a omorî microorganismele. Antisepticii şi dezinfectanţii pot face următoarele:să oprească creşterea microorganismului (fie ca vorbim de bacterii, fungi sau ciuperci sau viruși), să omoare microorganismele, iar anumite antiseptice au dublu efect în funcţie de concentraţii. Altele au întotdeauna un efect letal sau un efect bacteriostatic (omoară bacteriile) sau fungistatic (omoară ciupercile) indiferent de concentraţia folosită.

„Antisepticele sunt substanţe care inhibă creşterea şi dezvoltarea microorganismelor, fără a afecta țesuturile organismului. Sunt folosite pe piele si ţesuturi şi pot avea efect bactericid și bacteriostatic (previn sau inhibă creșterea bacteriilor).”, precizează Prof. Univ. Dr. Călin Giurcăneanu, Medic primar Dermatovenerolog, Președinte al Societății Române de Dermatologie. 

Mecanismul de acţiune al antisepticelor este complex şi variază de la o familie de antiseptice la alta. În funcție de structura lor chimică și de proprietățile lor, se deosebesc numeroase substanțe: alcoolul, apa oxigenată, iodul, clorhexidina si clorura de benzalconiu, iod. Criteriile de alegere sunt numeroase si complexe: toxicitatea, probabilitatea de a declanșa o alergie, puterea iritantă, cât și eficiența.

„Clorura de benzalconiu este una din cele mai cunoscute substanţe din această clasă terapeutică pentru acţiunea sa rapidă și puternic antimicrobiană, antibacterienă, antivirală și antimicotică. Sub formă de soluție, se utilizează ca agent antimicrobian în infecţii bacteriene, fungice și virale ale pielii și al mucoaselor. Se poate folosi sub forma asocierilor cu alte substanţe antimicrobiene, de exemplu cu clorhexidină, pentru o acţiune sinergică şi complementară.‘’ menționează Prof. Univ. Dr. Călin Giurcăneanu, Medic primar Dermatovenerolog, Președinte al Societății Române de Dermatologie.  Asocierea celor două substanțe, clorură de benzalconiu și clorhexidină, se exprimă prin acțiune sinergică și complementară, ca agent antimicrobian în infecţiile bacteriene, fungice și virale ale pielii și mucoaselor. Efectul antiseptic se instalează rapid, cu efect rezidual ce se menține mai mult de 6 ore.

Alcoolul pătrunde prin derm în glandele sebacee, sudoripare, rădăcinile firelor de păr și distruge microbii, însă prezintă și unele dezavantaje: este un compus inflamabil, incolor, folosit pentru aplicații locale, iar evaporarea sa rapidă determină efectul de uscăciune a pielii. În plus, nu are acțiune antimicrobiană reziduală și este ușor inactivat de materiale proteice (cum ar fi sângele).

Tinctura de iod este, de fapt, o soluție alcoolizată care cuprinde iod 2% și iodură de potasiu 2%. Această soluție potențează penetrația alcoolului prin piele și este remanentă (efect ce se menține de la aplicare). Nu se aplică direct pe plăgi sau mucoase pentru că devine citocaustic. Nu se folosește niciodată în comprese umede pentru că, în contact cu apa, iodul se transformă în acid iodhidric care este iritant pentru tegumente și poate produce alergii importante. Deoarece iodul care impregnează tegumentul este absorbit în organism, se recomandă prudență în folosirea lui prin badijonare pe zone mari ale pielii, mai ales la bolnavii care au suferințe tiroidiene. Pentru eficiență maximă trebuie să rămână pe piele cel puţin 2 minute sau mai mult, dacă nu este încă uscată. Exercită un efect bacteriostatic atâta timp cât acesta rămâne pe piele.

Există numeroase substanțe antiseptice, cele mai folosite fiind rivanolul, violetul de gențiană și albastru de metilen.

Care sunt criteriile pentru alegerea unui antiseptic?

—        Spectru larg antimicrobian

—        Acţiune rapidă

—        Toleranţă bună

—        Acţiune persistentă

—        Eficient în prezența materiei organice (cum ar fi sângele).

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *