Cum să depozitați corect lactatele, carnea și legumele pe timp de vară

Cum să depozitați corect lactatele, carnea și legumele pe timp de vară
Cum să depozitați corect lactatele, carnea și legumele pe timp de vară

Dacă nu depozităm corect alimentele, mai ales pe timp de vară, riscurile să contractăm o boală digestivă, o toxiinfecţie sau o intoxicaţie sînt mari. Alimentele trebuie păstrate în condiţii adecvate, pentru a nu se altera mai devreme decît ar trebui şi pentru a nu ajunge să le consumăm fără să ştim că sînt dăunătoare. Alterarea este favorizată de temperatură, de acţiunea luminii şi a oxigenului din aer, de prezenţa microorganismelor. Nu ne dorim nici să ne îmbolnăvim, nici să aruncăm mîncarea. Din fericire, hrana crudă sau gătită se poate păstra mai mult timp dacă se respectă anumite reguli în ceea ce priveşte depozitarea.

Să nu credeţi că dacă puneţi alimentele în frigider este suficient pentru a vă păstra sănătatea. Uneori, nici nu e bine să le ţineţi la rece. Contează dacă le spălaţi sau le aşezaţi în frigider aşa cum le-aţi adus de la piaţă. Contează unde le aşezaţi, în congelator sau pe raft, mai sus sau mai jos, în uşa frigiderului, în lădiţe, pe farfurii, cu capac, fără capac. Importantă e şi cantitatea de produse alimentare pe care o ţinem la rece, dar şi pentru cît timp.
Unde păstrăm lactatele?

Laptele trebuie dus acasă rapid la frigider, în cel mult o oră de la achiziţionare, pentru că este un mediu extrem de propice multiplicării bacteriilor. Laptele UHT rezistă însă optim la transport. Locul ideal pentru lapte este în zona rece şi întunecată din frigider, pe raftul de jos. Colţurile din spate sînt cele mai răcoroase, fără mari fluctuaţii de temperatură. Chiar dacă le ţineţi la rece, nu păstraţi produsele lactate uşor perisabile, smîntînă, iaurt, lapte dulce sau bătut, pînă aproape de data expirării. Mai ales cînd este foarte cald afară, se pot acri chiar şi în termen de valabilitate. Totuşi, laptele, dacă este păstrat în mod corespunzător (aşa cum arată indicaţiile de pe ambalaj), poate fi consumat şi la o zi după expirare, nu e periculos pentru sănătate, dar nu mai are aceeaşi valoare nutriţională. Iaurtul, în special, nedeschis, este sigur şi la 7 zile după termen. Brînza pasteurizată corect depozitată poate fi consumată şi la 10 zile după termenul înscris pe ambalaj. Totuşi, nu puteţi fi siguri niciodată cînd vine vorba de lactate. Consumaţi-le în aceeaşi zi în care le-aţi desfăcut, iar restul aruncaţi. Brînza trebuie stocată separat, mai ales cea moale, care poate fi contaminată cu listeria şi din care se poate scurge zar peste celelalte alimente. Contaminarea are loc instantaneu.

Carnea trebuie congelată imediat

Carnea reprezintă un mediu de dezvoltare rapid pentru bacterii. Cea proaspătă ar trebui congelată imediat, dacă nu aveţi de gînd să o folosiţi pînă cel tîrziu a doua zi. Carnea crudă trebuie ţinută într-un recipient, la distanţă de alte alimente, pe un raft inferior al frigiderului, pentru a evita scurgerea sucurilor crude peste celelalte alimente. Carnea moale şi lipicioasă provine de la un animal bolnav sau este veche. Dacă miroase, mai ales în profunzime, nu riscaţi consumarea ei, oricît de bine spălată sau condimentată ar fi. Carnea care s-a dezgheţat parţial nu trebuie să mai fie recongelată. Dezgheţarea se face în frigider sau la cuptorul cu microunde şi nu la temperatura camerei. Carnea congelată se păstrează numai la minus 18 grade C, condiţii în care poate rezista timp de 9 luni. Dacă temperatura spaţiului de păstrare este cu 2-3 grade mai ridicată, începe procesul de decongelare. Carnea decongelată se alterează rapid, deci trebuie imediat preparată. Carnea crudă de porc sau de vacă trebuie aşezată pe raftul cu temperatura cea mai scăzută. Peştele crud şi carnea tocată îşi păstrează prospeţimea cel mult o zi, în congelator, o lună de zile. Carnea roşie rezistă jumătate de an în congelator, în timp ce carnea de pasăre se poate păstra 3 luni. Conservele de carne şi peşte trebuie consumate, mai ales vara, în ziua cînd se deschid ambalajele metalice. Ficatul se va păstra pe parcursul zilei în apă rece. Carnea gătită poate fi mîncată şi după 3-4 zile de păstrare în frigider. Kaizerul, şunca, salamul trebuie păstrate în ambalajul original, iar după deschidere, trebuie consumate în 2-3 zile. Afumăturile se vor păstra mai bine într-o încăpere uscată, bine aerisită.

Legumele trebuie spălate şi bine şterse

Legumele şi fructele se păstrează în locurile uscate, reci şi întunecate ale frigiderului care, de altfel este prevăzut cu compartimente speciale pentru zarzavaturi în partea de jos. Chiar şi acolo, legumele nu se ţin împreună cu fructele, pentru că se îngălbenesc. Legumele nu trebuie să se alăture de carnea crudă sau brînza cu zer, deoarece se pot contamina cu germeni şi, fiindcă le consumăm crude, ne vor îmbolnăvi rapid. Legumele şi fructele se depozitează bine spălate, însă şi bine şterse, deoarece apa favorizează apariţia mucegaiului. Alţi specialişti spun că legumele nu trebuie spălate deloc, pentru a rezista mai mult şi pentru a nu-şi pierde calităţile nutritive. Ca să nu riscaţi să introduceţi în frigider germeni, mai bine spălaţi-le şi consumaţi-le la timp. Chiar la temperatura optimă, legumele nu se depozitează pe termen lung. Dacă sînt excesiv de coapte, fructele încep să fermenteze. Legumele cu consistenţă moale nu trebuie să fie păstrate mai mult de 2-3 zile la frigider, iar în afara lui, trebuie să stea în locuri uscate, întunecoase şi bine aerisite. Cele mai bune condiţii de păstrare sînt la temperaturi mici, de cel mult 2 grade Celsius, în cutii de lemn sau coşuri de papură. Pivniţa e bună pentru legume numai dacă este uscată şi bine aerisită. La pivniţă pot sta legumele rădăcinoase, după ce au fost bine curăţate de pămînt, fără a se spăla. Se înlătură apoi rădăcinile vătămate. În pivniţă, se aşază în nisip curat, culcate vîrf la vîrf, în straturi suprapuse, fără să se atingă între ele. Cine are pod poate folosi acest loc pentru depozitarea legumelor, însă numai dacă e vorba de ceapă. Bananele se păstrează la frigider înfăşurîndu-le codiţa în folie, după ce s-a decupat o mică parte din ea şi a fost umezită cu apă. Se ţin separat de alte fructe şi legume, pentru a nu le altera pe celelalte. Ţelina, broccoli sau salata verde se păstrează în frigider, după ce au fost ambalate în folie.

Legume care n-au ce căuta în frigider

Există legume pe care nu e bine să le păstrăm în frigider. Roşiile îşi pierd dulceaţa şi aroma, cel mai bine stau la întuneric, la temperatura camerei. Ţineţi la frigider doar roşiile foarte coapte, dar niciodată mai mult de trei zile. Aşezate într-o pungă de hîrtie la temperatura camerei, roşiile abia cumpărate se vor coace. Abia apoi le puteţi pune la rece, în frigider. Sau le puteţi ţine în cămară, cu codiţa în jos, iar după coacere, cu codiţa în sus. Roşiile răscoapte trebuie gătite urgent. Ceapa nu are ce căuta în frigider. Se păstrează în pungi de hîrtie sau în plasele cu găuri în care este ambalată. Ceapa de iarnă nu trebuie păstrată grămadă, umezeala o face să se altereze sau să încolţească. Se păstrează însă perfect în ciorapi de damă, atîrnată în locuri aerisite. Ceapa verde rămîne proaspătă, dacă a fost congelată în recipiente de plastic. Cartofii se strică dacă sînt păstraţi în frigider. Nu ţineţi la frigider nici măcar cartofii dulci. Cel mai bine e să-i puneţi în pungi de hîrtie, la întuneric. La căldură şi lumină, creşte cantitatea de solanină din cartofi, care poate provoca intoxicarea organismului. Cartofii trebuie să stea separat de ceapă, altfel se strică foarte repede. Usturoiul trebuie păstrat la temperatura camerei şi în niciun caz în frigider. Usturoiul nu se strică şi poate fi păstrat cel puţin două-trei luni fără probleme. Ţinut la rece se usucă, se stafideşte şi îşi pierde aroma. În general, e bine să nu punem în frigider: avocado, portocale, banane, lămîi, kiwi, pepeni galbeni, nectarine, pere, piersici, prune, ananas. Se pun la frigider: mere, fasole, fructe de pădure, broccoli, varză, morcovi, conopidă, ţelină, cireşe, porumb, castraveţi, vinete, ghimbir, struguri, ardei iute, verdeţuri, ciuperci, dovlecei. Ciupercile se păstrează numai în pungi de hîrtie şi în niciun caz în folie. Ca să nu se înnegrească pînă la preparare, se ţin în soluţie diluată de apă cu oţet. Verdeţurile se păstrează făcute buchet, învelite şi puse în frigider, după ce au fost ţinute o vreme în apă, ca florile în vază. Astfel, pot rezista chiar şi trei săptămîni.

Ce alimente e mai bine să le păstrăm în cămară

Cafeaua nu se ţine în frigider, ca să nu-şi piardă aroma. La temperatura camerei, pachetul deschis se consumă în cel mult 14 zile. Pîinea feliată poate fi păstrată la temperatura camerei, pentru că are stabilizatori. Pîinea din cereale integrale se ţine în frigider pentru că uleiurile naturale din cereale o pot face să rîncezească. Orice tip de pîine rezistă trei zile în bucătărie, pentru a fi păstrată timp îndelungat, se poate congela. Dacă o ţinem în polietilenă, îşi schimbă mirosul şi se umezeşte. Locul ouălor e în frigider, dar nu în spaţiul de pe uşă, ci în locurile cele mai reci din frigider, într-un cofraj de carton cu capac. Ouăle proaspete rezistă şi 5 săptămîni. Carnea şi ouăle trebuie preparate termic foarte bine după ce au stat mai multe zile în frigider. Uleiurile fine şi nucile nu sînt în siguranţă în cămară, ci în frigider, cel mult opt luni.
După deschiderea sticlei, trebuie consumat în două săptămîni. Nucile decojite se ţin în recipiente de sticlă. La fel şi uleiurile fine, care stau cel mai bine în sticle de culoare închisă, în uşa frigiderului. La şase luni după ce a fost pus în ambalaj, chiar şi nedesfăcut, uleiul este rînced. Uleiul de floarea-soarelui rezistă bine două-trei săptămîni după ce e desfăcut şi ţinut în cămară, şi două luni, dacă e păstrat la frigider. Sosurile picante nu e nevoie să fie puse la rece, sînt rezistente la temperatura mediului ambiant pînă la trei ani. În plus frigul şi umezeala din frigider le alterează gustul şi aroma. Făina, crupele, zahărul, macaroanele nu trebuie să stea în frigider, se pot păstra în încăperi uscate şi bine aerisite, în pachete de hîrtie, în saci ori în vase închise, cel mult şase luni. Bicarbonatul de sodiu, praful de copt, plicurile cu mirodenii şi ierburi uscate trebuie păstrate în cutii sau ambalaje separate, cel mult trei luni. Cerealele, pastele şi orezul pot sta în cămară nedesfăcute, în ambalajele originale, şase luni, dar din momentul în care au fost desfăcute sînt bune pentru consum doar trei luni. Stafidele se vor păstra la răcoare şi la loc uscat.

Ce facem cînd e prea multă mîncare?

În ceea ce priveşte mîncarea gătită, nu păstraţi mult timp supele în frigider, chiar dacă sînt de legume. Apa este cel mai bun mediu pentru dezvoltarea microorganismelor. Nu gătiţi cantităţi foarte mari de mîncare, vara nu rezistă mai mult de trei zile. Cele care conţin carne, ouă şi brînzeturi îşi reduc termenul de valabilitate la două zile, chiar ţinute la rece. Ouăle crude rezistă o lună, cele fierte o săptămînă. Doar albuşul de ou sau ouăle bătute pot fi congelate şi ţinute la rece chiar şi un an. Albuşurile şi gălbenuşurile separate trebuie aruncate din frigider după 3-5 zile. Dacă aţi gătit o cantitate mare de mîncare, cel mai bine ar fi să o porţionaţi şi să o puneţi la congelator. Deserturile cu făină şi fructe rezistă la frigider maximum 3 zile. Fiecare preparat gătit trebuie să fie acoperit pentru a evita să se amestece mirosul cu al altor alimente. Dacă nu folosiţi capace puteţi încerca folia de plastic. Maioneza sau preparatele cu maioneză nu trebuie să fie păstrate mai mult de 24 de ore la frigider. Maioneza cumpărată poate fi păstrată pînă la şase luni în frigider, iar muştarul pînă la opt luni. Mîncarea gătită se aşază pe rîndurile de sus ale frigiderului. Nu băgaţi în frigider mîncare fierbinte sau călduţă, altfel se alterează. În plus, aburii se vor condensa pe pereţii reci ai frigiderului şi vor creşte temperatura interioară, compromiţînd alimentele depozitate. Pastele gătite, dacă sînt acoperite bine, rezistă pînă la cinci zile. Orezul fiert se păstrează bun de consum pînă la şapte zile (altfel provoacă indigestii destul de urîte). Berea păstrată la rece e bună şi după trei luni, iar la temperatura camerei, rezistă doar o lună. Vinul alb poate deveni acrişor într-un an, în timp ce vinul roşu, păstrat în locuri reci, întunecate, rezistă decenii. După ce aţi deschis o sticlă de vin păstraţi-o la frigider, altfel se va acri în cîteva zile şi se va transforma în oţet. Băuturile spirtoase, cum ar fi romul, ginul, vodca, whiskyul şi altele au termen nelimitat.

Ce nu ştiaţi despre păstrarea alimentelor

•- Studiile arată faptul că sertarul cu legume poate să aibă de 750 de ori mai multe bacterii decît cel considerat normal, acesta fiind contaminat inclusiv cu E.coli, salmonella şi listeria.
– Verdeaţa proaspătă şi bine spălată se poate congela după ce e uscată şi pusă într-un şerveţel de hîrtie şi apoi într-o pungă. Poate sta astfel pînă la 6 luni.
– Modalitatea cea mai bună de a congela citricele este îngheţarea sucului acestora.
– Lămîia rămîne mult timp proaspătă dacă se pune într-un borcan cu apă sau în nisip uscat.
– Portocalele rămîn proaspete un timp îndelungat, dacă se ung cu ulei vegetal şi se pun în pungi de celofan sau într-un vas acoperit ţinut la răcoare.
– Pentru a se păstra mai mult timp, lămîia tăiată se pune pe o farfurioară cu tăietura în sus şi se acoperă cu un pahar.
– Bananele foarte coapte pot fi păstrate la congelator, curăţate de coji şi date prin mixer.
– Strugurii se conservă foarte bine dacă sînt ţinuţi în cutii de carton, pe fundul cărora se presară un strat de rumeguş de lemn.
– Carnea se va păstra un timp mai îndelungat în afara frigiderului, învelită în frunze de urzici şi înfăşurată într-un prosop umed.
– Carnea spălată şi stropită cu suc de lămîie va fi proaspătă chiar şi într-o zi călduroasă.
– Carnea nu se va altera 1-2 zile la temperatura camerei, dacă se ţine în lapte crud sau se stropeşte cu apă clocotită amestecată cu o cantitate nu prea mare de sare şi se dă la rece.
– Carnea frecată cu sare sau zahăr tos se va păstra proaspătă un timp mai îndelungat.
– Fructele nu se mai strică uşor dacă în apropierea lor puneţi un dop mare din plută. Pluta absoarbe umiditatea şi împiedică fermentarea.
– Nu puneţi foarte multe în frigider, deoarece supraaglomerarea diminuează capacitatea de răcire a aparatului.
– Laptele, smîntana, untul absorb cel mai uşor mirosurile din frigider, deci trebuie păstrate în recipiente etanşe.
– Ambalajele groase (carton, plastic) pot transporta germeni şi pot ridica temperatura alimentului pe care-l protejează.
– Pentru a păstra alimentele cît mai proaspete, frigiderul ar trebui să fie potrivit la 2,2 – 3,3 grade C.
– Nu lăsaţi legumele în pungi de plastic, le trebuie aer, sînt alimente vii. Vor respira în plastic şi vor mucegăi.
– Contrar ideii că frigul distruge bacteriile, există numeroşi germeni care supravieţuiesc în frigider. Printre aceştia, se numără E.Coli şi Listeria, bacterie extrem de periculoasă pentru femeile însărcinate, poate îmbolnăvi fătul sau nou-născutul. Listerioza poate da meningită, conjunctivită, septicemii.
– Chiar dacă este scos din priză, un congelator plin va ţine totul îngheţat timp de 2 zile, în timp ce un congelator pe jumătate plin va ţine alimentele îngheţate doar o zi. Fără electricitate, restul frigiderului va ţine alimentele reci 4-6 ore în funcţie de temperatura bucătăriei.
– În comerţ există produse speciale care absorb mirosurile neplăcute din frigider. În lipsa lor, folosiţi mangalul (cărbunii de lemn) sau o bucată de pîine îmbibată în oţet. Bun este şi zaţul de cafea. Curăţaţi cu regularitate frigiderul, folosind apă cu lămîie în care aţi adăugat oţet alb.

Sursa: monitorulexpres.ro

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *