Cum să ţii memoria în formă după 30 de ani

Cum să ţii memoria în formă după 30 de ani
Cum să ţii memoria în formă după 30 de ani

Creierul, precum corpul, este supus îmbătrânirii, însă deteriorarea lui poate fi încetinită cu voinţă şi exerciţii. În felul acesta, la o vârstă înaintată, când unii fac eforturi uriaşe să-şi amintească unde şi-au lăsat ochelarii, alţii pot avea memorie de elefant.

„Persoanele care îşi folosesc activ creierul au un declin mult mai lent decât cele care nu o fac. Problemele neurologice (accidente cerebrale, demenţă, tumori), consumul de droguri, tulburările psihice (şocuri, traume, depresii cronice) duc la scăderea memoriei, temporar sau permanent”, spune Camelia Izsak, psihoteraput.
Uitarea vine din comoditatea creierului

Pragul până la care capacitatea de învăţare şi cea de memorare funcţionează la cote maxime diferă la fiecare persoană, în funcţie de activitatea pe care aceasta o impune creierului, dar şi de vârstă.

„Există o curbă a învăţării care începe să scadă în jurul vârstei de 35 de ani. Nu putem spune că de la această vârstă creierul şi mintea nu mai funcţionează la cote maxime, pentru că acest lucru depinde de motivaţia fiecăruia de a se menţine în formă”, explică Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe.

Tendinţa de uitare şi incapacitatea de memorare vin dintr-un fel de comoditate, mai spune specialistul. „Creierul raţionează, dar nu mai caută soluţii atunci când nu le găseşte imediat”, adaugă Radu Braga.

Când creierul a obosit, memoria recentă este prima care joacă feste. „Te poţi trezi că ai uitat numele persoanei pe care ai cunoscut-o de dimineaţă, deşi îţi aminteşti numele profesorului de sport din generală”, explică psihoterapeutul Camelia Izsak.

Mintea odihnită funcţionează mai prost

Pentru menţinerea creierului în formă, psihoterapeutul recomandă exerciţii de memorare, rebus şi sudoku: „E bine să învăţam poezii, să citim şi să facem corelaţii între ce citim şi ce trăim, să gândim analizând lucrurile. Un creier folosit funcţionează mai bine şi mai mult decât unul odihnit”.

Efectul placebo al pastilelor

Deşi s-a făcut vâlvă în jurul lecitinei, unii specialişti susţin că beneficiile ei sunt reduse.

„Lecitina este o lipoproteină care se găseşte în membranele neuronilor. Când învăţăm, aceşti neuroni sunt mai mari, implicit şi membrana se măreşte, iar lecitina contribuie la buna funcţionare a creierului în aceste condiţii. Acest lucru nu înseamnă însă că ne creşte capacitatea de învăţare sau memorare”, spune cercetătorul Radu Braga.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *