Sari la conținut

De ce nu mai mănâncă asiaticii OREZ? Au început să îl scoată din ALIMENTAȚIE

Pe măsură ce le crește nivelul de trai, asiaticii renunță la alimentul care odinioară era felul lor de bază.

Odată un produs de bază în dieta taiwanezilor, consumul de orez pe cap de locuitor a scăzut cu peste două treimi în ultimii 50 de ani potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), pe măsură ce recoltele inteligente şi superalimentele îşi fac loc în farfurie, informează Reuters.

Scăderea consumului de orez în Taiwan este cea mai mare înregistrată în Asia dar ilustrează o tendinţă la nivelul întregului continent, pe măsură ce urbanizarea, creşterea veniturilor, modificările climatice şi îngrijorările cu privire la sănătate duc la apariţia unor alternative.

„Când eram mai tânăr mâncam mult orez dar acum mănânc mai multe legume, peşte şi carne. Este mai sănătos”, declară Guan-Po Lin, în vârstă de 24 de ani care s-a mutat la Taipei pentru a urma universitatea.

Aproximativ 90% din producţia şi consumul mondial de orez sunt în Asia, regiune unde trăieşte 60% din populaţia lumii. Cu toate acestea, tendinţele înregistrate în Taiwan, Japonia, Coreea de Sud şi Hong Kong arată că, pe măsură ce dieta se schimbă, consumul de orez va scădea semnificativ, scrie Agerpres.

Potrivit datelor FAO, consum per capita de orez a scăzut cu aproape 60% în Hong Kong după 1961, s-a redus la jumătate în Japonia şi a scăzut cu 41% în Coreea de Sud după 1978. În paralel, a crescut semnificativ consumul de peşte, carne, lactate, fructe şi legume.

Orezul va rămâne cea mai importantă recoltă din regiune, un ingredient cheie în diete şi un simbol al culturii asiatice dar nu va mai fi la fel de dominant în viitor pe măsură ce apar noi alimente, susţine David Dawe, economist şef la FAO în Bangkok. „Este vorba de viitorul Asiei, oameni bine hrăniţi care pot performa mai bine. Acest lucru nu este posibil dacă te umfli cu orez, ai nevoie de mai mult peşte, carne, fructe şi legume” subliniază David Dawe.

Tranziţia de la orez în statele bogate din Asia este explicată prin legea lui Bennett, care postulează că pe măsură ce veniturile cresc oamenii cheltuie mai puţin pe produse alimentare precum orezul, precizează David Dawe.

Potrivit estimărilor FAO, orezul este considerat un aliment inferior atunci când veniturile per capita ajung la 2.364 dolari în statele asiatice. Schimbările sunt deja evidente în China continentală şi unele state din Asia de Sud-Est, unde oamenii au o dietă mai bogată în proteine care conţine mai multă carne şi peşte.

În consecinţă, companiile alimentare şi maeştrii bucătari răspund la cererea pentru diete mai sănătoase. „A durat ceva timp pentru a-i face pe oameni să fie interesaţi de cerealele mai puţin cunoscute. Le-am prezentat într-un mod nou şi interesant care să atragă actuala generaţie şi cu siguranţă a avut loc o schimbare”, declară Thomas Zacharias, chef la The Bombay Canteen, unul din restaurantele de top din Asia.

Un element care ajută este marketingul. Producţia de quinoa a crescut cu peste 70% între 2000 şi 2014 în principalele ţări producătoare, potrivit FAO, pentru că quinoa a fost promovată ca un superaliment.

FAO promovează recoltele inteligente ca o alternativă la orez. De asemenea, promovează acvacultura pentru a ajuta fermierii să îşi îmbunătăţească veniturile şi să facă peştele mai accesibil.

Doctorul zilei whatsapp channel

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si: