DE LA TEORIE LA PRACTICĂ. Eforie Nord, transformat în „capitala” internațională a neurologiei

DE LA TEORIE LA PRACTICĂ. Eforie Nord, transformat în „capitala” internațională a neurologiei
DE LA TEORIE LA PRACTICĂ. Eforie Nord, transformat în „capitala” internațională a neurologiei

Un deceniu de viață, atât a „împlinit”, anul acesta, Școala Internațională de Vară de Neurologie, organizată în stațiunea de la malul Mării Negre. Peste 1.000 de cursanți, din toate colțurile lumii, au participat, de-a lungul timpului, la lucrările acesteia, pentru a afla cele mai noi tehnici de diagnostic și tratament de la cunoscuți specialiști în domeniu

Dana Lascu

Lineup-ul școlii de vară a fost unul impresionant. Printre somitățile care au susținut prezentări s-au numărat: prof. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, prof. dr. Natan M. Bornstein, profesor la Universitatea din TelAviv, președinte al Asociației Israeliene de Neurologie și prof. dr. Ovidiu Băjenaru – președintele onorific al SNR și directorul Secției de Neurologie de la Spitalul Universitar de Urgență București.

Artizanul școlii, prof.dr. Dafin Mureșanu a explicat, în exclusivitate pentru „Doctorul Zilei”, ce înseamnă aceasta.

– Care este conceptul reuniunii?

– Prof. dr. Dafin Mureșanu: Școala Internațională de Neurologie este punctul de întâlnire a activităților neurologice de zi cu zi, legate de partea clinică, cu ceea ce se dorește a fi creșterea capacității educaționale a tinerei generații și dorința de a dezvolta cercetarea. Acesta a fost, practic, punctul de pornire și, la un orizont de 10 ani, constatăm că am îndeplinit aproape toate aceste rezultate și avem, drept dovadă, toate programele pe care le-am realizat, pe care le-am documentat până la cel mai mic amănunt. (…) De fapt, filosofia acestei școli este să-i învățăm multe lucruri și complexe din acest domeniu, extrem de dinamic, al neuroștiințelor clinice și fundamentale. E foarte greu să ții pasul cu atâta informație. Dacă n-ai o formă organizată care să contribuie la coagularea minții și voinței medicilor și în special a tinerei generații spre perfecționare, e foarte greu. Pentru că structura și modul de funcționare a lumii actuale te distrag. E foarte multă activitate și, din păcate, din ce în ce mai multă activitate nerelevantă.

Teme noi în fiecare an

– Prin ce se deosebește această ediție de celelalte?

– Nu se deosebește prea mult ca structură, ea își menține filosofia, aceea de a dezvolta anumite teme constante pe care le avem și care sunt, în general, probleme de sănătate publică, cum ar fi bolile cardiovasculare cerebrale, în special accidentul vascular cerebral, traumatismele cranio-cerebrale, bolile neurodegenerative și, în ultimii ani, am introdus ca subiect important și neuroreabilitarea.

Încercăm să le legăm în fiecare an și să creăm o imagine dinamică. Adică, în fiecare an să vedem ce s-a întâmplat practic în literatura și în practica medicală, de la ediția anterioară încoace. Se întâmplă foarte multe lucruri. De exemplu, de anul trecut au avut loc schimbări fundamentale în tratamentul accidentului vascular cerebral, sunt dovezi că anumite dispozitive sunt eficiente în accidentul ischemic acut pentru recanalizare. Avem un număr de teme care sunt introduse în fiecare an, după o anumită evalure. (…) Structura este a unor prezentări de tip general, bazate pe posibilitatea unor explicații suplimentare, iar bugetul de timp alocat pentru fiecare prezentare este mai mare decât la o prezentare științifică. Apoi există posibilitatea de interacțiune cu specialistul care contribuie la prezentarea temei, atât în timpul prezentării, sau la sfârșit, cât și după aceea.

– Am văzut că limba oficială este engleza.

– Numai în limba engleză, pentru că de fapt literatura medicală este predominant în limba engleză, mai ales că noi suntem un curs creditat internațional și ne adresăm (…) nu numai medicilor noștri, ci ne adresăm unui context regional și chiar larg internațional. Prin urmare, limba engleză este limba oficială. Sigur că noi avem, în cadrul Școlii Internaționale de Neurologie, programe și activități în limba română, la universitate, cu ocazia evenimentelor noastre naționale.

Test la finalul cursurilor

– La final le dați un test cursanților…

– Testul de final este un exercițiu nu doar de evaluare a unor cunoștințe, ci este și unul de comunicare. (…) Ce este interesant este modul interactiv pe care noi îl promovăm. Deci, după ce ei își completează toate întrebările și caietele, urmează procesul de corectare. Dar, fiecare va corecta caietul altui coleg. Se redistribuie toate caietele între ei și fiecare corectează pentru altul. Împreună cu noi, evident. (…) Este un model de interacțiune prin cooperare, nu un model competitiv. Sigur că apoi vedem cine a luat cel mai mare punctaj și, de obicei, îi premiem cu diverse recompense de tip academic: o ediție gratuită la această școală de vară – viitoarea ediție, un congres în altă parte, susținut de fundație etc. (…)

De anul viitor vom avea încă un modul în plus față de acesta. O evaluare în timp real, pe un cod personal al fiecăruia, la sfârșitul fiecărei prezentări. Va fi un feedback imediat.

-Ați ajuns la a 10-a ediție. Cum ați caracteriza parcursul și ce vă propuneți pentru viitor?

– Parcursul a fost interesant și motivant pentru noi și ne-am perfecționat pe măsură ce generații și generații de participanți ne-au dat un feedback relevant. De altfel noi avem la sfârșitul acestui caiet-test o pagină pe care o desprindem de aici și care este „Summer School Evaluation”, cum evaluează ei școala noastră. Și în fiecare an încercăm să îmbunătățim lucrurile luând în considerare și dorințele lor. Anul viitor ne propunem să avem niște sesiuni cu totul speciale – apropos de ce dorim să facem-, așa numitele sesiuni de hands-on. Practice. Dacă discutăm, spre exemplu, despre neurosonologie, aducem o supermașinărie și demonstrăm, vedem, aducem un pacient, analizăm, îl consultăm, îl evaluăm din punct de vedere specific.

Concurență din ce în ce mai mare pentru medicii români

– Câți cursanți au fost, în 10 ani, pe la Școala de Vară?

– Avem o medie de peste 1.000 în 10 ani, în jur de 100 de cursanți, pe an. Din specializările: neurologie, psihiatrie, neurochirurgie și recuperare – în ultimii ani. Vin de peste tot din lume. Din Egipt, Kazahstan, Mexic, Argentina, Statele Unite sau din țări asiatice.

– Sunt diferențe de pregătire între ei?

– Sigur că sunt diferențe. Unele bazate pe modelul cultural de învățământ, pe nivelul posibilităților reale, dar, în general, sunt oameni bine pregătiți. Veți fi surprinși, dar neurologi din țări pe care noi nu le apreciem ca fiind foarte bine dezvoltate sunt deosebit de bine pregătiți. Vă dau un exemplu: vietnamezii – unde nu te aștepți – sunt din ce în ce mai bine pregătiți. Deci, există o stare de competență bună. Specialiștii ar trebui convinși să stea în țară

– Asta înseamnă că tinerii noștri au concurență?

– Sigur că da! E foarte adevă- rat, cred că ar avea mult mai multe de învățat dacă și-ar aloca mai mult timp. Noi suferim de o lipsă de orizont, până la urmă. Fiindcă foarte mulți deja și-au propus țintă – să plece. Sigur că deziluziile vin pe parcurs. (…) E mult mai propice un climat în țara ta. Mesajul nostru pentru ei este să învețe și să fie competitivi aici, acasă, și să găsim căi de a ne adapta și a ne păstra în țară materia cenușie pe care noi am format-o!

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *