DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL bolilor tiroidiene

DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL bolilor tiroidiene
DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL bolilor tiroidiene

Dacă în urmă cu 50-60 de ani, testele care determinau funcția tiroidiană erau extrem de imprecise, acum metodele precise de explorare permit o diagnosticare corectă și precoce

Dana Lascu

Așa cum am văzut, tiroida controlează, printre altele, procesele metabolice și reacția organismului față de acțiunea altor hormoni. Bolile de tiroidă apar ca urmare a unor dezechilibre de secreție și sinteză hormonală, dezechilibre care ar trebui să ne trimită de urgență la endocrinolog.

Teste foarte precise

Mai ales că, afirmă aceștia, acum există metode precise de explorare a funcției tiroidiene care permit un diagnostic corect și precoce, spre deosebire de acum 50-60 de ani, când testele erau extrem de imprecise, iar decizia de a trata un pacient se lua în mare măsură pe baza semnelor și a simptomelor clinice.

„Testele de explorare a funcției tiroidiene sunt din ce în ce mai sensibile permițând identificarea chiar și a pacienților cu o modificare subtilă a nivelului hormonilor tiroidieni (hipo sau hipertiroidism subclinic) care, din punct de vedere clinic, sunt asimptomatici”, explică prof.dr. Constantin Dumitrache, medic primar endocrinolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I.Parhon”, din București.

Profesorul adaugă că testele de laborator cuprind determinarea nivelului de hormoni tiroidieni T3, T4, TSH; a titrului de anticorpi împlicați în patologia tiroidiană autoimună; ATPO-anticorpi antitireoperoxidază și ATGL-anticorpi antitireoglobulină. „În cazul Bolii Basedow-Graves, cea mai frecventă cauză de hipertiroidie, este utilă determinarea nivelului TRAb (anticorpi antireceptor de TSH), atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizarea răspunsului la tratament”. Potrivit medicului, în cazul nodulilor tiroidieni, frecvent întâlniți în patologia tiroidiană pot apă- rea modificări ale statusului secretor al tiroidei.

„Deși majoritatea sunt benigni, trebuie avut în vedere potențialul malign al acestora. Pentru realizarea diagnosticului diferențial este utilă determinarea valorilor Calcitoninei, a Tireoglobulinei, a anticorpilor antitireoglobulină, markeri deosebit de importanți în urmărirea postoperatorie a acestor pacienți în eventualitatea unui cancer tiroidian.

Gușa, investigată cu ajutorul scintigrafiei tiroidiene

Pe lângă testele de sânge, medicii au la dispoziție metode imagistice de diagnostic, precum ecografia tiroidiană, scintigrafia, elastografia, explorarea computer tomografică sau prin rezonanță magnetică.

„Ecografia cervicală anterioară cu Doppler reprezintă o metodă neinvazivă de diagnostic. Permite măsurarea cu exactitate a dimensiunilor glandei tiroide, evaluând structura acesteia, prezența sau nu a nodulilor tiroidieni și caracterele acestora, vascularizația țesutului tiroidian, prezența sau absența adenopatiilor de la acest nivel. De asemenea, este utilă în monitorizarea în timp a formațiunilor nodulare însă nu trebuie uitat faptul că este o metodă medic și echipament dependentă”, explică dr. Alina Dumitru, medic specialist endocrinolog la Institutul Parhon. O altă metodă imagistică de diagnostic este scintigrafia tiroidiană. Ea oferă informații legate de morfologia, dar și de funcția tiroidiană. Printre indicațiile scintigrafiei se numără gușa difuză sau nodulară, nodulul unic tiroidian, detecția țesutului tiroidian ectopic, evaluarea țesutului tiroidian restant după tratamentul chirurgical sau radioiod.

Elastografia identifică tumorile maligne

CT și IRM, rar folosite în diagnosticul afecțiunilor tiroidiene, sunt utile pentru descrierea caracterelor glandei tiroide și a raporturilor acesteia cu structurile învecinate, în cazul gușilor voluminoase, plonjante (jos situate cu extensie intratoracică) în vederea pregătirii intervenției chirurgicale. Elastografia este o investigație care ajută în diagnosticul nodulilor tiroidieni cu sensibilitate și specificitate până spre 80% în ceea ce privește diferențierea leziunilor maligne de cele benigne, mai spune dr. Dumitru. Cu ajutorul elastografiei se măsoară elasticitatea și compresivitatea țesutului tiroidian, țesutul tumorale fiind de până la 30 de ori mai dur decât țesutul normal.

Puncția biopsie cu ac fin e recomandată pentru a pune diagnosticul diferențial al nodulilor tiroidieni și a putea lua decizia terapeutică optimă. „În scop terapeutic se poate folosi pentru aspirarea conținutului unui chist voluminos, permițând și injectarea unor substanțe cu rol sclerozant (alcool etilic) în cazul unui chist recidivant. Metoda este indicată în cazul nodulilor mai mari de 1 cm și constă în introducerea sub ghidaj ecografic a unui ac la nivelul nodulului tiroidian prin care se va aspira cu o seringă o cantitate mică de lichid și celule tiroidiene care vor fi apoi examinate la microscop”.

Hormoni tiroidieni de sinteză

Cele mai frecvente boli ale tiroidei sunt legate de secreția hormonală care este fie prea mare (hipertiroidism), fie prea mică (hipotiroidism). „Tratamentul este inițiat și urmărit de medicul endocrinolog și ține cont de statusul funcțional al tiroidei. Hipotiroidia se tratează cu hormoni tiroidieni de sinteză, iar hipertiroidia, cu medicamente care blochează sinteza hormonilor. O metodă de tratament este administrarea de iod radioactiv, utilă în cazul nodulului toxic, al gușei nodulare hipertiroidizate, al bolii Basedow. Tratamentul chirurgical este indicat atât în cazul afecțiunilor benigne, gușe difuze sau nodulare voluminoase, boala Basedow, dar și în cazul cancerului tiroidian”, afirmă prof.dr. Constantin Dumitrache. De asemenea, este foarte importantă și diagnosticarea și tratamentul bolilor tiroidiene la gravide, încă din primul trimestru de sarcină, întrucât deficitul de hormoni tiroidieni poate afecta negativ dezvoltarea fătului, cu efecte asupra creșterii și inteligenței copilului.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

One Comment

  1. A fost insa demonstrat ca, in cazul femeilor cu avorturi recurente, tratamentul cu progesteron a scazut riscul de avort comparativ cu placebo. In cazul acestor femei cu avort recurent inexplicabil, progesteronul inceput cat mai curand posibil, dupa un prim test de sarcina pozitiv, apoi continuat pana la 12 saptamani, prelungeste durata sarcinii.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *