Dr. Ana Culcer, îngerul copiilor grăbiți să vină pe lume: „Am salvat două fetițe de 650 de grame”

Doctorița Ana Culcer e mândră de bebelușii pe care i-a îngrijit. Spune că foarte mulți dintre prematuri sunt foarte deștepți
Dr. Ana Culcer, îngerul copiilor grăbiți să vină pe lume: „Am salvat două fetițe de 650 de grame”

Daniela Șerb

Care este definiția prematurului? „Un neisprăvit și prea de timpuriu venit pe lume”, spune categoric medicul Ana Culcer, unul dintre cei mai experimentați doctori de la noi care a îngrijit de-a lungul carierei zeci de mii de bebeluși care s-au grăbit să se nască. Definiția aparține unuia dintre cei mai mari dramaturgi ai lumii, venit și el pe lume mai devreme decât era așteptat.

EVZ: Care au fost cei mai mici bebeluși prematuri pe care i-ați avut în grijă?

Ana Culcer: Cel mai mic a avut 650 de grame. Era o fetiță a unor medici stomatologi din București. Evoluția ei a fost excepțională. Am mai avut o fetiță de aceeași greutate a unor rezidenți din Pitești. Când au văzut-o au și plecat a doua zi din maternitate considerând că este un avorton și nu supraviețuiește. După o săptămână, le-am dat telefon și le-am spus: „Sunteți nebuni? Fetița vrea să trăiască!”

– Care sunt cauzele prematurității, pe lângă lipsa de informare a mămicilor?

– E o patologie întreagă. Unele femei au un uter mai mic. Am avut și mame cu incompatibilități de RH sau de grup. Acum se poate face vaccin – Imunoglobulină antiD pentru incompatibilitățile de RH, dar nici acesta nu e suficient de multe ori. De aceea e bine ca de primul copil să nu se lege nimeni. La prima sarcină nu se întâmplă nimic, anticorpii se fac după a doua sarcină la incompatibilitățile de RH. La cele de grup pot fi de la prima sarcină. Alte mame suferă infecții în timpul sarcinii (TORCH, cum le spunem noi, care dau malformații cardiace, cerebrale, hepatice). De multe ori, infecțiile duc la malformații grave. De exemplu, rubeola în sarcină compromite copilul 100%. Poate să dea malformații cerebrale, leziuni în ochi. Să fie orbi, să fie surzi. Poate da cardiopatii congenitale grave, leziuni hepatice. Și nu numai rubeola. Patologia e foarte vastă. De aceea spun că în sarcină mama e bine să fie sănătoasă și să aibă toate vaccinurile făcute.

– De aici și nevoia de de îngrijire specială…

– Aici e ceasornicăria medicinei. Pentru că una este să tratezi un copil mare și alta e să tratezi un nou-născut de 700-800 de grame. Prematurul e născut mai devreme, iar organele lui nu sunt mature. Nimic nu este dezvoltat corect. Plămânul, care trebuie să-i asigure oxigenarea sângelui, este incapabil să rămână deschis, destins. Și se turtește după fiecare respirație și rămâne turtit. Acesta înseamnă un lucru mecanic extraordinar care îl epuizează și clachează. Moare. Prematurii au nevoie de aparatură foarte costisitoare și de oameni supraspecializați. Pentru detresa respiratorie este nevoie de niște medicamente care costă fabulos.

– Despre ce medicamente este vorba?

– Surfactanul, pe lângă faptul că este foarte scump, nu este suficient pentru toți prematurii. Costând foarte mult, de ordinul zecilor de mii de lei, nu există posibilitatea de a le administra tuturor și, de multe ori, am fost puși în situația să alegem în funcție de gravitatea situației. Ăsta nu rezistă haide să-i dăm, celălalt are mai multe posibilități, îl lăsăm să lupte singur. Când nu ai pentru toți, tu ca medic ești pus într-o situație foarte dificilă pentru că nu ai tu dreptul să decizi cine trăiește și cine nu. Dacă am, de exemplu, un copil cu hemoragie cerebrală de gradul IV și care are risc mare să fie tetraplegic, mai degrabă ajut pe unul care nu are handicap major. Părerea mea e că a avea un handicap grav e mult mai rău decât moartea.

– Deci medicul merge oarecum pe ghicite.

– Sugarul trebuie să-l citești. Să-l simți. Aici, degeaba se fac protocoale standard, fiecare copil este altceva. Când eram foarte tânără aveam în grijă doi copii: unul arăta foarte bine și i-am spus mamei, cred că o să fie bine și o să pleci cu el acasă și alături era unul grav și i-am spus că nu știu ce o să fie că merge greu. Într-o jumătate de oră cel care era bine a făcut hemoragie cerebrală și a murit și a supraviețuit celălalt. Deci previziunile sunt greu de făcut la acești copii.

„De multe ori, infecțiile mamei duc la malformații grave ale fătului.  Aceste infecții cresc riscul de prematuritate, în lipsa vaccinărilor.”

Ana Culcer, medic pediatru

 

CARTE DE VIZITĂ

Ana Culcer

medic primar pediatru

^ Doctor în Științe Medicale

^ 1973-1984 – Șef secție Neonatologie la Spitalului Universitar din București cu supraspecializare în urgențe medicale și formator național pe probleme de alimentație naturală.

^ Membru fondator al Asociației de Neonatologie din România.

^În 2008, înființează Asociația „Secretul Evoluției” alături de inițiatorul și președintele asociației, Marius Ciprian Cimpoescu. Asociația educă mamele privind alimentația și creșterea sănătoasă a copiilor.

 

^ „Am inventat o lampă pentru prematuri”

– Cum erau îngrijiți prematurii înainte de ’89?

– Eu am lucrat la Focșani în anii ’73. Aveam incubatoare, nu suficiente. Am inventat eu o lampă de fototerapie pentru că nu aveam și pentru că știam cum se face am rugat electricienii noștri care au pus niște tuburi de neon și am salvat

într-un an vreo 30 de prematuri cu icter. E adevărat că ăștia cu detresă respiratorie nu prea aveam ce să le facem. Nu aveam ventilatoare, nu prea supraviețuiau.  În primele luni după Revoluție a fost masacru. Erau femei sărace (care erau deja gravide la momentul Revoluției) care nu aveau posibilitatea să-și crească copiii. Prin urmare, își rupeau membranele și își provocau nașterea devreme. Cred că am salvat 30 de copii la Municipal într-o perioadă foarte scurtă. Printre aceste femei am avut și o jurnalistă de la radio care după ce a născut a plecat acasă gândindu-se că a avortat. Fetița însă a supraviețuit. Era o blondă superbă. Și i-am dat telefon: „Doamnă, veniți să vă luați copilul!”, ”Cum? Copilul meu a murit”. A început să plângă. „Cum să spun eu acasă că trăiește copilul când i-am spus bărbatului meu că a murit…”. Într-o zi a venit cu cele două fetițe mai mari. Când au văzut-o pe cea mică: „Mami, ce drăguță e! Hai să o luăm acasă”. Și au luat-o.

Un bebeluș prematur față în față cu unul născut la termen. Prematurul este mai mic, iar organele lui nu sunt dezvoltate corect

Un bebeluș prematur față în față cu unul născut la termen. Prematurul este mai mic, iar organele lui nu sunt dezvoltate corect

Șanse maxime cu lapte matern pentru „copiii de buzunar”

Susținătoare a alăptării la sân, medicul Ana Culcer este ne­mul­țu­mită că, în multe cazuri, prematurii sunt hrăniți cu lapte praf. „Laptele de mamă are anticorpi pentru toate bolile prin care a trecut mama. Plus tot felul de factori pentru maturizarea sistemului imunitar, ochi, urechi. Evoluția e mai bună în cazul copiilor hrăniți cu laptele mamei lor. Pentru că s-a dovedit că fiecare mamă are lapte pentru puiul ei. O mamă care naște la 27 de săptămâni are un lapte mult mai gras, mai bogat în ce are copilul nevoie decât una care a născut un copil de 3 kg, la 9 luni. Laptele unei mame care a născut acum trei luni e altul față de al unei mame care a născut acum 3 zile. Dumnezeu a făcut tot ce trebuie pentru fiecare vârstă în parte. Chiar și după doi ani, două porții de lapte de mamă asigură o treime din necesarul de anticorpi de care are nevoie copilul”. Unul dintre cazurile pe care dr. Culcer le-a avut a fost acela al „copilului banană”.

„Avea 1200 de grame la naștere, era ceva mai mare decât o banană. Bunicul era medic anestezist, tatăl medic la o firma de medicamente. Bunica a leșinat când i l-am dat. Am venit cu el în buzunar. Hrănit la sân a mers excepțional. La 6 săptămâni avea 2.600 grame”, își amintește dr. Culcer.

419 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook