Loreta Popa
S-a mutat în Germania în 1995. A studiat la Universitatea „Ludwig-Maximilian“ din München, care este cotată ca fiind cea mai bună facultate de medicină din Germania, fiind absolvent al programului pentru docenţă din cadrul acesteia. A devenit chirurg cardiovascular în cadrul Deutsches Herzzentrum München (Centrul german al inimii din München). Dr. Cătălin Constantin Badiu a ales să se întoarcă definitiv acasă, după 20 de ani petrecuţi în Germania.
Din luna mai 2014, dr. Cătălin Constantin Badiu face parte din echipele de chirurgie cardiovasculară a două spitale renumite din Capitală, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Monza. În cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Cătălin Badiu are un plan la care ţine foarte mult de a dezvolta, împreună cu alţi colegi chirurgi şi nu numai, secţia de chirurgie cardiacă. „Sunt convins că poate exista o secţie la Spitalul Universitar care să funcţioneze la standardele cele mai înalte. Cu sprijinul celor implicaţi din ţară, dar şi cu ajutorul colaborării colegilor din München vom putea dezvolta mai departe această secţie încât să asigurăm un act medical de vârf”, spune dr. Cătălin Badiu, care s-a specializat în chirurgie cardiacă de ultimă generaţie.
În 11 ani de activitate sub îndrumarea profesorului Rüdiger Lange în spitalului universitar german Deutsches Herzzentrum München (DHM) din München a acumulat experienţă. A activat în cadrul acestui serviciu în funcţia de medic primar al secţiei de chirurgie cardiovasculară, având la activ peste 1.000 de operaţii pe cord deschis, fiind specializat în chirurgie cardiacă minim invazivă, plastii valvulare, protezarea aortei ascendente cu păstrarea valvei aortice şi bypassul coronarian total arterial. Domeniul principal de cercetare al doctorului Badiu este plastia valvulară şi tratamentul anevrismelor de aortă toracică. A acordat
Cum aţi ajuns să practicaţi această meserie? Ce v-a determinat să porniţi pe acest drum deloc uşor?
Provin dintr-o familie de medici. De mic copil am ştiut ce înseamnă să trăieşti alături de doi părinţi pasionaţi de meseria pe care o practică, de aceea mi-a fost uşor să aleg să fac acest lucru la rândul meu. Într-o asemenea situaţie e greu să ignori o meserie atât de nobilă şi să nu-ţi doreşti să urmezi acest drum.
De ce chirurgie cardiovasculară şi nu altă specializare?
Fiecare student la medicină ştie mai devreme sau mai târziu în ce direcţie vrea să meargă. Eu am ştiut de la bun început că doresc să mă îndrept spre chirurgie şi foarte devreme, după un prim contact cu chirurgia cardiacă, am ştiut că aceasta trebuie să fie specialitatea mea. Pentru mine cordul a fost de la bun început viaţa în viaţa, un organ elegant de o precizie şi putere fascinant.
Cum faceţi faţă orelor petrecute în picioare în sala de operaţie, pentru că uneori intervenţiile chirurgicale pot dura mult?
Nu percep aceste ore ca fiind ceva negativ, dimpotrivă. În momentul în care intru în sală mă rup de tot ce există în jur, îmi eliberez mintea şi mă pot concentra numai asupra operaţiei. Astfel, pentru că mă pasionează ceea ce fac, acest stres negativ se transformă într-unul pozitiv.
Ce contează cel mai mult pentru dumneavoastră, ca medic?
Să pot „lua o piatră de pe inima” pacienţilor mei. Să-i pot trata de afecţiunile cardiace, care de cele mai multe ori le reduc calitatea vieţii în mod semnificativ, şi astfel să le pot da din nou putere şi speranţă de viaţă cât mai bună.
Este echipa cea care te propulsează, cea în care ai încredere şi care stă alături de tine, medicul, sau dimpotrivă?
Chirurgia cardiovasculară este o specialitate dependentă de o muncă bună în echipă. Această echipă este foarte variată, formată din chirurgi, cardiologi, anestezişti, medici din alte specialităţi, perfuzionişti şi nu în ultimul rând foarte mulţi asistenţi medicali. Succesul rezolvării unui caz cât mai bine depinde de munca acestei echipe care trebuie să funcţioneze cu o precizie cât mai apropiată de perfecţiune. Niciodată în acest lanţ succesul nu depinde numai de cât de bun e cel mai bun, ci şi de cât de slab e cel mai slab element din echipă. Aşadar, datoria mea şi a colegiilor mei este ca întreaga echipă să fie la un nivel cât mai înalt de performanţă, astfel încât încrederea să fie aproape „oarbă”.
Aţi salvat vieţi, dar v-aţi întâlnit şi cu duşmanul numărul 1, Moartea. Cum faceţi faţă acestei întâlniri?
Din păcate, în specialitatea mea lupta cu acest duşman este omniprezentă. De cele mai multe ori însă, Slavă Domnului, suntem noi cei care câştigăm această luptă.
Cât de importantă mai este intervenţia umană, a chirurgului, în special, în vindecarea unui bolnav? Întreb acest lucru gândindu-mă la faptul că se doreşte o robotizare continuă în toate domeniile vieţii noastre. Ar fi benefică o asemenea schimbare, aceea de a ne lăsa la „mâna” roboţilor?
Robotica nu a avut până acum un succes deosebit în chirurgia cardiovasculară şi cu siguranţă suntem încă departe de momentul în care un robot poate prelua munca unui chirurg. Factorul uman nu înseamnă ezitare sau inexactitate, ci dimpotrivă variaţie infinită şi putere de adaptare la situaţii deosebite. Chiar daca robotica nu este încă prea prezentă în sala de operaţie, există o evoluţie continuă a aparaturii medicale şi a tehnicilor chirurgicale. Este datoria unui chirurg să-şi însuşească şi să stăpânească mai bine aceste tehnici pentru a putea oferi pacienţilor un tratament cât mai bun. În momentul de faţă ora exactă în chirurgia cardiovasculară este data de tehnicile minim invazive şi reconstrucţiile structurilor cardiace existente, evitând pe cât posibil protezările valvulare.
Ce v-a ajutat să depăşiţi momentele de cumpănă din viaţa dumneavoastră profesională?
Dascălii mei medicali au fost mereu alături de mine. Am crescut şi m-am format ca medic la München într-o echipa deosebită, atât din punct de vedere uman, cât şi din punct de vedere al performanţei medicale. Cu siguranţă însă familia mea a fost cea care a trebuit să mă asculte şi înţeleagă cel mai mult.
La gândiţi prima dată atunci când e vorba de motivaţie, de importanţa meseriei dumneavoastră?
Din punct de vedere chirurgical doresc să pot oferi pacienţilor mei şi în România ceea ce le-am oferit atâţia ani în Germania, chirurgie cât mai modernă, cât mai puţin invazivă şi cât mai sigură. Din punct de vedere personal sper cândva să-mi pot continua munca de cercetare clinică şi în România. Doresc ca această ramura a chirurgiei româneşti să fie şi ea prezentă la masa ţărilor de vârf din lume.
Dacă ar fi să descrieţi meseria pe care aţi ales-o într-un cuvânt care ar fi acela?
Pasiune.
Câteva cuvinte despre medicul primar Cătălin Badiu
Cătălin Constantin Badiu are până acum peste 1.000 de operaţii pe cord deschis
S-a născut pe 28 iunie 1975, la Bucureşti. A studiat la Şcoala Germană din Bucureşti până în clasa a IV-a, apoi la Colegiul German Goethe (fostul Liceu Teoretic „Hermann Oberth“) din Bucureşti. După Bacalaureat, a studiat un an la Facultatea de Biochimie din cadrul Universităţii Bucureşti. În 1996 a repetat Bacalaureatul la Liceul din oraşul Schweinfurt, Bavaria, Germania, fiindcă diploma de liceu din România nu era recunoscută acolo. A urmat, între mai 1997 şi septembrie 2002, cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii „Ludwig Maximilian“ din München. După un an de practică şi mai multe examene, în 2004 a obţinut Licenţa de liberă practică. Şi-a dat doctoratul în Ştiinţe Medicale la Universitatea Tehnică din München. Încă din ianuarie 2004 activează la Centrul German al Inimii din München, mai întâi ca rezident, apoi ca specialist, iar acum ca medic primar.
