Infarctul miocardic este o urgenţă medicală în care circulatia sangvină a cordului este blocată brusc, determinând moartea muşchiului cardiac prin lipsa de oxigen. Majoritatea atacurilor de cord sunt provocate de o afecşiune care blochează circulaţia uneia dintre arterele coronare cu grăsimi calcificate. Arterele coronare aduc sânge bogat in oxigen şi substanţe nutritive la inimă. Dacă acestea sunt blocate, muşchiul miocardic sufera de hipoxie şi moare.
În timp ce procesul care conduce la infarct nu este, pe deplin, înţeles, principalii factori de risc sunt bine cunoscuţi şi mulţi dintre aceştia pot fi evitaţi: hipertensiunea, colesterolul, fumatul, sedentarismul şi stresul.
Bărbaţii trecuţi de 50 de ani cu cazuri de boli de inimă în familie şi femeile aflate la menopauză au un risc crescut de a dezvolta un atat de cord.
Simptome
Simptomele infarctului variază de la o persoană la alta, însă cele mai comune semne sunt:
Durere retrosternală
Oboseală înainte cu câteva zile de apariţia infarctului
durere precordială care iradiază spre umarul stâng, braţul stâng, spre gât sau interscapular
unele persoane şi în special femeile, persoanele non-caucaziene, peste 75 de ani, persoanele cu insuficienţă cardiacă, diabet sau care au mai avut un atac de cord înainte, nu prezintă niciun fel de durere în timpul atacului
greaţă
transpiraţie abundentă bruscă
senzaţia de presiune cardiacă
pierderea cunoştinţei
Diagnostic
Cardiologul este cel care poate diagnostica un atac de cord în urma unor teste şi scanări prin care identifică blocajele şi leziuni ale ţesuturilor din artere. Diagnosticul poate fi pus de la primele ore prin doua examene complementare:
dozarea în sânge a enzimelor cardiace, care pun în evidenţă o creştere a creatinkinazei
electrocardiograma care arată semnele unei suferinţe acute a miocardului (undele Q de necroză) în cursul opririi fluxului sangvin într-una din arterele coronare.
Tratament
Este important să se trateze cât mai curând pentru că pune viaţa în pericol, la 3-4 ore de la instalarea simptomelor poate fi administrată o aspirină care poate reduce mărimea trombusului care blochează artera coronară. Poate fi administrat şi un beta-blocant pentru a încetini ritmul bătăilor cardiace pentru ca inima să nu lucreze atât de intens şi să reducă necroza miocardului.
Persoana care a suferit un atac de cord trebuie să fie spitalizată de urgenţă pentru a putea fi supravegheată şi supusă unui tratament trombolitic (injectarea unei substanţe care să vizeze distrugerea cheagului, ca streptokinaza şi urokinaza) – de asemenea, i se administrează trinitrină, care exercită un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. Alte medicamente (betablocante, aspirina, heparina) sunt asociate în continuare cu scopul de a micşora necesităţile de oxigen ale muşchiului cardiac şi de a preveni o recidivă prin formarea unui nou cheag.
Dacă bolnavii nu răspund la terapia medicamentoasă se optează pentru angioplastie sau chirurgie arterială coronariană de by-pass, mai ales la persoanele care au suferit un atac de cord sever.
UNDE CEREŢI AJUTOR ÎN ROMÂNIA
SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ FLOREASCA
Calea Floreasca nr . 8
Sector 1, Bucuresti
Telefon: (021) 599.23.00
(021) 599.23.08
Telefon urgenta: (021) 9622
Fax: (021) 599.22.57
E-Mail: spital@urgentafloreasca.ro
Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare Academician Vasile Candea
Telefon: 021.319.30.56 int. 206, 192, 270, 510
Fax: 021.312.18.08
Email: ccubcv@yahoo.com
Web: www.cardioarmy.eu
