Intoleranța la lactoză sau alergia la laptele de vacă nedepistate la timp pot cauza cancer

Intoleranța la lactoză sau alergia la laptele de vacă nedepistate la timp pot cauza cancer
Intoleranța la lactoză sau alergia la laptele de vacă nedepistate la timp pot cauza cancer

Dezechilibrele metabolice, puternicele dereglaje ale sistemului imunitar, afecțiunile diferitelor organe sau, pe termen lung, chiar apariția unor boli cronice grave, precum este și cancerul, se regăsesc printre principalele riscuri la care sunt supuși cei care suferă de intoleranță la lactoză sau alergie la lapte și nu iau măsuri, sau nu își depistează la timp această afecțiune.

Astfel, potrivit Mariei Martac, biolog, deși este cunoscut faptul că peste 70% din populația adultă a lumii suferă de intoleranță la lactoză,  iar 1 din 10 copii dezvoltă alergie la laptele de vacă (CMA – Cow’s Milk Allergy), o foarte mică parte dintre aceștia iau măsurile necesare pentru a-și ține sub control afecțiunea sau o depistează la timp, în România rata de diagnosticare fiind și mai mică decât în străinătate.

“În primul rând, foarte important de știut este că ne confruntăm cu 2 situații:  alergia la proteina (cazeina) din laptele de vacă, întâlnită cel mai frecvent la sugari și intoleranța la lactoză (glucoza şi galactoza, sau zahărul din lapte) care presupune un deficit de lactază ce împiedică organismul uman să digere diferite cantități de lactoză. Deși manifestările clinice ale celor două situații sunt adesea foarte asemănătoare și ușor de confundat, în cazul unui sugar, de exemplu, diagnosticul trebuie să fie foarte precis și stabilit foarte rapid pentru a nu afecta starea generală a acestuia și, implicit, pentru a preveni apariția malnutriției sau a deshidratării”, a declarat Maria Martac, director general al AlimenteSpeciale.ro.

Intoleranța la lactoză și alergia la laptele de vacă – diferențe, simptomatologie, metode de depistare și tratament

Mai mult, conform reprezentantei magazinului, contrar așteptărilor, intoleranțele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile, primele fiind datorate imaturității anumitor enzime din lanțul metabolic. Altfel spus, la om, ca la majoritatea mamiferelor, activitatea enzimei numită lactază este maximă la naştere, rămânând la o cotă ridicată în perioada alăptatului, urmând apoi să intre într-un proces de regresie. În unele cazuri, lactaza se stabilizează la un nivel insuficient pentru digerarea unei cantităţi mari de lactoza, ceea ce duce la aşa-numita intoleranţă la lapte – de fapt, la lactoză.

În ceea ce privește simptomatologia acestor două afecțiuni, dacă în cazul intoleranțelor alimentare cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, flatulenţa, balonarea, disfuncțiile digestive, regurgitarea şi greaţa, alergiile pot avea manifestări mai complexe, de cele mai multe ori acestea fiind asociate și cu scăderea în greutate, dermatitele endemice și manifestările astmatice.

“În cazul sugarilor, una dintre cele mai rapide soluții pentru remiterea manifestărilor pînă la identificarea cauzei este administrarea unei formule specială non-alergenică și bine tolerată, a cărui conținut încearcă să păstreze cât mai mult din compoziția laptelui matern. După remiterea simptomatologiei clinice, se încearcă reluarea alimentației cu formula specială delactozată și se urmărește copilul. Reapariția simptomelor duce automat la schimbarea formulei cu una hipoalergenică”, a subliniat Maria Martac.

De asemenea, potrivit acesteia, odată cu apariția simptomatologiei este necesar consultul de specialitate a unui medic pediatru sau gastrointerolog și, desigur, stabilirea diagnosticului în urma unor investigații radioimagistice și de laborator: determinarea nivelului de H2 în aerul expirat la 60-90 minute dupa ingestia de lactoză, testul de toleranță la lactoză, biopsia de mucoasă intestinală etc.

“Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă. Deși ele nu sunt contagioase, este bine de știut că pot fi ereditare, astfel, dacă un caz este depistat în familie, este indicată și examinarea rudelor apropiate. Așa cum nu sunt cunoscute cauzele apariției alergiilor, nu sunt cunoscute nici metodele de vindecare totală, însă simptomele și confortul unei stări mai bune pot fi controlate atât în cazul alergiilor cât și a intoleranțelor prin diete, în acest moment existând pe piață magazine specializate pentru toate tipurile de produse alimentare”, a mai spus biologul.

Când vine vorba de tratamentul pentru astfel de afecțiuni, acesta constă, în primul rând, într-o dietă specială care elimină din alimentație produsele cu efect alergen sau cele pentru care organismul dezvoltă intoleranță, în acest caz laptele de vacă (CMA) sau produsele care conțin lapte, în general.

Astfel, în timp ce în cazul alergiei la proteina din lapte, trebuie scos din alimentație laptele de vacă (uneori chiar și în cazul mămicilor pe durata alăptării, dacă bebelușul prezintă aceleași simptome și la laptele matern), persoanele care sunt diagnosticate cu intoleranță la lactoză trebuie să renunțe la orice produs pe bază de lapte, lactoza regăsindu-se în laptele tututor mamiferelor (vacă, oaie, capră, bivoliță etc.) și, de asemenea, în compoziția mai multor alimente precum sunt și smântâna, iaurtul, unii biscuiți, ciocolata sau produsele pe bază de cereale, pentru micul dejun.

La ce înlocuitori pot apela cei care depistează că au alergii sau intoleranță la lactoză?

“Ca și în cazul altor afecțiuni, intoleranța la lactoză se poate prezenta în mai multe faze, gradul de toleranță la produsele din lapte fiind mai mare sau mai mic, de la un caz la altul. Astfel, dacă la persoanele cu o intoleranță medie, simptomele pot fi minimalizate prin reducerea produselor care conțin lactoză sau consumul alimentelor cu cantități maxime de 0,1g/100g sau 0,1g/100 ml lactoză, în cazul celor cu intoleranță mare este recomandată eliminarea completă din dietă a produselor pe bază de lapte”, a mai adăugat Maria Martac.

Formulele speciale pentru sugari (pe bază de aminoacizi sau formulele extensive hidrolizate), laptele și cremele de gătit vegetale (orez, migdale, soia, hamut, quinoa, hrișcă, susan, cocos etc.), biscuiții, cerealele, pâinea și ciocolata fără lactoză sunt unii din cei mai cunoscuți înlocuitori pentru aceste afecțiuni, iar, potrivit AlimenteSpeciale.ro,  acest tip de produse sunt din ce în ce mai căutate și pe piața locală, reprezentând peste 45% din vânzările lunare ale retailerului.

Cu privire la costurile pe care le alocă cei care dezvoltă astfel de afecțiuni, un român care suferă de intoleranță sau alergie la lactoză cheltuiește lunar între 300 și 500 lei  pentru produsele speciale de alimentație, prețul unor astfel de înlocuitori nefiind cu mult mai ridicat decât în cazul produselor clasice din lapte, de exemplu.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *