Medicii care „vânzează” cancerul cu camionul. Cum se manifestă cea mai agresivă formă de cancer cutanat

Medicii care „vânzează” cancerul cu camionul. Cum se manifestă cea mai agresivă formă de cancer cutanat
Medicii care „vânzează” cancerul cu camionul. Cum se manifestă cea mai agresivă formă de cancer cutanat

Cristina Lica

O echipă de doctori care au cunoscut succesul în mediul privat se plimbă prin toată ţara cu o unitate mobilă în care îi testează gratuit de cancer pe cei care au abuzat de soare. Proiectul lor este unic în lume, iar ideea le-a venit în contextul exploziei de cazuri din ultimii zece ani.

O bucătărie amenajată cu câteva corpuri de mobilier şic şi o canapea de colţ verde, un birou de recepţie, o sală de aşteptare cu câteva scaune, o cameră în care pacienţii se dezechipează ca pentru doctor şi, inima truck-ului, cabinetul medical dotat cu aparate de ultimă generaţie şi computere. Din exterior, pare un camion obişnuit, însă de cum intri, îţi dai seama că te afli într-o clinică medicală în toată regula, chiar dacă în miniatură. Pe principiul dacă oamenii nu vin la medic, atunci vine medicul la ei, câţiva dermatologi de renume, în frunte cu doctorul Lucian Russu, au pus la cale un proiect de amploare, pe care l-au intitulat „Melanoma May Day”: au cumpărat un trailer, care fusese folosit în campaniile de depistare a cancerului la sân, în străinătate, l-au recondiţionat, l-au dotat după ultimele standarde şi l-au transformat într-o unitate mobilă de screening împotriva melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer. Printre cei care şi-au controlat aluniţele până acum se numără angajaţii de la ROMATSA, Ford, Televiziunea Română, iar săptămână trecută, camionul anti-cancer a poposit în curtea unui cămin de vârstnici din Săftica. În curând, urmează să fie testaţi şi elevii şi profesorii Şcolii Americane din Bucureşti. Orice companie care doreşte să-şi testeze gratuit angajaţii se poate adresa medicilor de la Asociaţia Melanoma May Day.

Depistare precoce la vârsta a treia

Doamna Agatha Barth are 94 de ani şi este una dintre veteranele azilului de lux de lângă Bucureşti. În tinereţe, nu obişnuia să meargă des la plajă şi în general nu a fost prea „prietenă” cu soarele, „deşi se spune că e dătător de sănătate”, ţine să precizeze nonagenara. Nici acum nu iese din curte fără să-şi aplice o cremă cu factor ridicat de protecţie şi fără pălărie cu boruri largi. Chiar şi aşa, petele şi aluniţele care i-au apărut din senin, în ultimii ani, o cam îngrijorează, iar când a auzit că în curtea căminului va poposi un camion în care se face „depistarea precoce a cancerului de piele”, s-a programat imediat. După o simplă scanare a aluniţelor de pe faţă cu dermatoscopul, medicul îi alungă toate temerile. „Sunt nişte aluniţe foarte frumoase, care nu au risc de cancer. Apar odată cu vârsta sau în funcţie de structura genetică a pielii”, spune medicul dermatolog Florentina Zaharia. În schimb, domnul Anghel Popescu, la 86 de ani, regretă că a stat toată viaţa la soare. „M-am născut în comuna Băneasa, judeţul California, şi de dimineaţa până seara eram pe lac, neprotejat”, e glumeţ octogenarul, care îşi testează pentru prima oară aluniţele. „Până acum nu am avut nevoie. Altele au fost problemele mele, cu mijlocul…”, e sincer bătrânelul, care răsuflă însă uşurat după verdictul medicilor.

Rezultatul pe loc

Dermatoscopia este o procedură simplă, care durează câteva minute, dar care poate spune cu precizie dacă o aluniţă ar trebui să îngrijoreze. Medicul examinează la microscop structura petelor, pe care le poate mări şi de 70 de ori, şi, în funcţie de mărime, culoare şi formă, aparatul dă un scor, pe o scară de culori de la alb la roşu, ce indică riscul de cancer. „Cu cât marginile ei sunt mai neregulate, iar culoarea, mai neomogenă, cu atât scorul care indică riscul de cancer de piele este mai mare”, explică medicul dermatolog Zaharia, care spune că în cazul a 10% dintre cei pe care i-a examinat în cadrul campaniei, a găsit aluniţe cu probleme, fie din cauza expunerii la soare fără protecţie, fie din cauza traumatismelor. Mulţi dintre cei care îşi rup aluniţele „le lipesc” la loc sau se dau cu suc de rostopască, un leac din bătrâni folosit la vindecarea negilor, total greşit.

În ultimii ani, numărul cancerelor de piele a crescut cu aproape 20%. „Dacă acum douăzeci de ani vedeam un caz de melanom pe an, astăzi vedem 20 pe lună”, spune medicul Lucian Russu, autorul proiectului MMD, care are în spate o muncă de doi ani. Implicaţi în această campanie sunt inclusiv cei doi copii ai medicului, Michael Russu, student în an terminal la Medicină, şi Emily Russu, care continuând tradiţia, studiază tot la Medicină. Manager de proiect este tot un medic inimos, Claudia Sprâncenatu, iar nursingul este asigurat de asistenta Elena Mirea. „Am fost întrebat la un moment dat dacă acest efort imens merită şi am răspuns categoric că dacă o singură viaţă va fi salvată prin acest proiect, ţelul a fost atins. La acest moment, este cel mai eficient instrument de combatere şi de prevenţie a cancerului de piele, iar dacă veţi întâlni unitatea mobilă pe drumurile României, salutaţi-o ca pe un prieten drag”, e mândru medicul Lucian Russu.

Un cancer perfid

Dacă în marea majoritate a cancerelor (pulmonar, mamar, prostatic etc.) există câteva semne premergătoare care anunţă apariţia acestora, melanomul, una dintre cele mai agresive forme ale cancerului de piele, atacă fără avertismente. „Când toate semnele de modificare a unui nev devin vizibile cu ochiul liber – culoare, dimensiune, margini, pigment – deja s-a depăşit stadiul iniţial şi începe o bătălie lungă cu radiaţii, citostatice şi un prognostic în general sumbru, spun medicii. Tocmai pentru că nu există terapii eficiente împotriva melanomului, cel mai bun tratament este depistarea precoce şi excizia rapidă a tumorii în stadii incipiente.

3 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
CITESTE ACUM
loading...