Moașa, veriga lipsă din spitalele românești

Moașa, veriga lipsă din spitalele românești
Moașa, veriga lipsă din spitalele românești

În trecut, la naștere mama era asistată nu de doctori, ci de moașe. În fiecare sat era câte una, iar meseria se transmitea de la mamă, la fiică. Acum mai sunt vreo 700 în toată țara

Dana Lascu

Prima școală de moașe din Europe de Vest a fost înființată abia spre sfârșitul anilor 1700, iar pe atunci cunoștințele medicale țineau mai degrabă de experiență și intuiție, decât la știință. Pe atunci, nașterile se desfășurau acasă, doctorii erau puțini, așa că în localitate moașa era printre cele mai importante persoane. În România, prima școală va funcționa la Spitalul Filantropia, înființat în anul 1813. Din acele vremuri, până în jurul anilor 1950, femeile nășteau, însă, acasă. „Filantropia a avut prima școală de moașe, am avut și avem cei mai buni medici din România”, spune prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul spitalului.

450 de spitale, doar 100 de moașe

Totuși, acum, la Filantropia, dar și în alte spitale de obstetrică și ginecologie din București, sunt doar câte două-trei moașe. Deși au statut independent și, cel puțin în teorie, o femeie își poate alege moașa, aceasta nu-i va putea sta alături la naștere dacă nu e angajată în unitatea sanitară în care mama aduce pe lume copilul. „Nu, în spitalul nostru nu au voie moașele private, gravidele pot lucra cu moașele noastre”, confirmă prof.dr. Gheorghe Peltecu. În cele 450 de unități sanitare din țară, abia dacă sunt angajate, cu acte în regulă, vreo 100 de moașe.

Rolul lor, preluat de doctori

În secolul 20, treptat, s-a considerat oportun ca nașterile să aibă loc la spital, în condițiile în care progresele medicinei au făcut ca doctorii să poată interveni eficient pentru salvarea vieții mamei sau a bebelușului, în cazurile în care lucrurile nu decurgeau normal. Treptat, moașele au dispărut din România. Abia în 2003, au fost reînființate școlile de moașe, după aproape 30 de ani de absență. „Au funcționat o scurtă perioadă pentru că în 2005 a venit Directiva Europeană 36/2005 și a spus obligatoriu să se înființeze Facultățile de Moașe, cu decanat separat. Inițial au fost 10 centre universitare care au deschis aceste specializări, iar astăzi ne aflăm în situația în care sunt doar trei centre universitare în care mai funcționează cu programe de moașe. Și acestea sunt București, Craiova și Galați”, explică prof. Melania Tudose, președinte al Asociației Moașelor Independente din România. Deși, inițial numărul absolvenților era de câteva sute, treptat s-a redus la zeci. „La București anul acesta au promovat, adică și-au obținut licența doar 7, au intrat în examen doar 13 pentru anul I. Galațiul a scos la concurs 40 de locuri, Craiova scoate 25 de moașe pe an,” mai spune Tudose.

melania-TudoseMelania Tudose: Moașele noastre pleacă în străinătate. Chiar acum, de curând, am dat câteva recomandări. Una pleca în Germania, cealaltă pleca în Anglia, din puținele moașe. Problema este, însă, alta. Multe dintre ele nu pleacă, se reprofilează sau chiar lucrează altceva. Au devenit stewardese, vânzătoare etc.

– Rep: De ce?

– Pentru că nu sunt posturi pentru moașe.

– Lipsește legislația, ce lipsește?

– Da, lipsește legislația, lipsește organigrama care să spună clar că într-o instituție, într-un bloc materno-infantil la sala de naștere lucrează atâ- tea moașe, la biroul de gravide atâtea moașe, în secția de lăuze atâtea moașe. Moașa mai poate face și planning familial, poate face educația antenatală și post natală.

– E la latitudinea fiecărui manager de spital să pună în organigramă aceste posturi de moașă sau nu?

– Da. Și atunci ne confruntăm cu situația în care acolo, în instituțiile respective, deja lucrează niște persoane cu astfel de atribuții, ele sunt probabil asistente medicale și cu ceva experiență, dar care ar trebui înlocuite. Apoi, sunt unii manageri care au înțeles că e nevoie de moașe, au înțeles importanța, și atunci scot câteva posturi de moașe, dar le scot treptat.

– Spitalul Filantropia are moașe…

– Să vă spun cum este cu acele moașe. Eu am fost asistentă medicală! 26 de ani eu am funcționat ca și asistentă medicală de obstetrică-ginecologie, cu liceul sanitar, cu echivalare, cu ce s-a mai întâmplat. În momentul în care nu ne-a fost recunoscută acea echivalare, am înțeles că trebuie să fac ceva. Decât să merg la o școală postliceală, am gândit că este mai bine să vin la o facultate și asta am făcut. Și fac parte din prima promoție de moașe de la București, din Facultatea de moașe. (…) Sunt dintre cele norocoase, pentru că am funcționat acolo, în spital, și automat ne-au activat. Dar o tânără absolventă de facultate nu va avea acest noroc. În plus, nu are nici experiență. (….) Și de aceea a și scă- zut numărul de doritoare care să vrea să vină la facultate, pentru că dacă la final nu ai un post, nu ai nimic asigurat (…).

– Ce face, de fapt, moașa?

– Moașa este un profesionist care la ora aceasta lipsește din România, deși nu poate fi înlocuit de absolut nimeni. (…) Dacă angajăm moașe nu vom mai avea nici o rată a cezarienelor așa de mare, (…) femeile vor simți că fac parte din filmul ăsta, al vieții lor, din acel moment care trebuie să fie plăcut și nu traumatic. Moașa este nonintervențională (…) se adaptează la situația respectivă, se pliază pe ea și pe gravida respectivă, pentru că, la fel ca toți oamenii, suntem diferiți unii de alții. Știți ce lipsește foarte mult la momentul ăsta? Lipsește partea de comunicare pe care moașa poate să o facă foarte bine, medicii sunt foarte ocupați. O femeie poate să plece de la ei nelămurită. Asta în timp ce moașa este disponibilă permanent, 24 de ore din 24. Ea îți răspunde la telefon, ea se apropie de gravidă ca o prietenă. Da?! Este nu numai un profesionist, este și un bun consilier psihologic, un consilier emoțional.

OBICEIURI STRĂVECHI LA NAȘTEREA UNUI COPIL

În lumea satului se spune că, în timp ce e „grea”, femeia nu e bine să se întâlnească, pe drumul spre casa unde avea să nască, cu moașa. Dacă nu venea pe ascuns și era văzută, femeia urma să nască greu. Apoi, după ce năștea, moașa îi ura bebelușului: „Acest băiat ce l-am ridicat/Să fie sănătos și norocos,/Și mintos și voios/Și frumos, și învățat, și bogat/Om de treabă, luat în seamă.” De asemenea, potrivit crestinortodox.ro, moașa era aceea care punea în scăldătoarea pruncului diverse plante, precum busuiocul și bujorul, miere, un ou, untdelemn și o monedă. Apoi, moașa ducea albia cu apă. Apa se vărsa într-o vale, într-un râu sau în grădină, pe straturi sau în livadă, la rădăcina unui pom tânăr. Moașa răsturna albia și, așezânduse pe ea, striga: „S-a răsturnat covata, / Să trăiască nepoata (mama copilului – n.a.), /Și s-a răsturnat deodată, /Să mai facă înc-o fată. /S-a răsturnat pe-un picior/Să mai facă și-un fecior”. Ulterior, după ce copilul era înfășat, moașa îl ducea și îl dădea mamei urându-i: „Să fie voios, sănă- tos și frumos,/Lucrător, ascultător și-ndurător; /Să trăiască și să crească;/Să fie harnic foc,/Să aibă mult noroc./Iar dumneata, cumătră,/Ca o mamă adevărată/Să trăiești, să poți să-l crești și să-l povățuiești!”

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

One Comment

  1. adevarata prietena says:

    spagare care provoaca rupturi uterine si au pretentia ca doctorii adevarati sa rezolve daunele cauzate de ele

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *