Moașele promovează nașterea naturală: ”Femeile ar trebui încurajate să aibă încredere în ele, corpul lor este destinat nașterii naturale”

Moașele promovează nașterea naturală: ”Femeile ar trebui încurajate să aibă încredere în ele, corpul lor este destinat nașterii naturale”
Moașele promovează nașterea naturală: ”Femeile ar trebui încurajate să aibă încredere în ele, corpul lor este destinat nașterii naturale”

Deși din ce în ce mai puține femei se încumetă să nască natural, moașele susțin că ar putea ajuta la înclinarea balanței în defavoarea cezarienelor. Din păcate, în România, nu există o legislație care să le permită moașelor să își practice meseria și sunt folosite pe post de asistente.
Elena Oceanu
Statisticile arată că tot mai multe românce aleg cezariana în locul nașterii naturale din cauza fricii de durere și a lipsei de înformare. Potrivit conf. dr. Doru Herghelegiu, un alt motiv al numărului de cezariene din ce în ce mai mare este și faptul că obstetricianul de multe ori are tendința să se protejeze pentru că cele mai mediatizate și cele mai disputate cazuri de malpraxis sunt în obstetrică. Cele mai grave consecințe privind evoluția mamei sau a fătului în cazul unor incidente sunt în obstetrică. Ori, atunci la cel mai mic semnal de alarmă care apare în travaliu fiecare simte nevoia să se protejeze, să termine mai repede travaliul, să nu fie niciun risc pentru făt, să nu aibă procese ulterioare.
”Noi susținem nașterea naturală și credem că dacă femeile ar fi încurajate să aibă încredere în ele, să li se spună că au un corp destinat nașterii naturale, mai multe femei ar alege travaliul. Dar de frică, multe optează pentru cezariană. De multe ori nu sunt informate, le cer medicului cezariană, iar acesta nu poate să le refuze. Dar moașele le pot informa, pot face partea de educație”, explică Melania Tudose, președinta Asociației Moașelor Independente și moașă la maternitatea din Buzău.
Melania Tudose este una dintre cele mai ”vechi” în branșă. A lucrat ca asistentă de obstetrică din anul 1983 și în 2009 și-a luat licența de moașă. Lucrează la maternitatea din Buzău, unde majoritatea nașterilor naturale sunt asistate doar de două moașe. ” În general, la spitalele din provincie, medicul este cel care urmărește sarcina, iar dacă femeia vrea să nască natural, medicul îi recomandă să nască cu moașe. Medicii au încredere în noi, au văzut că suntem pregătite și nu i-am dezamăgit.Femeia însărcinată nu este bolnavă, așa că nașterea naturală ar trebui asistată doar de moașe. Dacă apar, însă complicații, noi suntem pregătite să le identificăm și atunci chemăm medicul, suntem conștiente de limitele noastre”, adaugă Melania.

”O moașă se apropie mai mult de o femeie decât un medic și are răbdare să îi traducă limbajul medical, pe când medicii sunt mai tehnici și mai preocupați de patologie”, Melania Tudose, președintele Asociației Moașelor Independente.

”O moașă se apropie mai mult de o femeie decât un medic și are răbdare să îi traducă limbajul medical, pe când medicii sunt mai tehnici și mai preocupați de patologie”, Melania Tudose, președintele Asociației Moașelor Independente.

Când este întrebată câți copii a ajutat să vină pe lume, Melania Tudose spune că a numărat doar până la 2500, apoi a pierdut șirul. Nu a uitat, însă de cazurile care au impresionat-o. ”Ultimul caz, a fost o gravidă de doar 16 ani care a născut natural un copil de 4,400 kg. Am vorbit cu ea înainte, i-am explicat la ce trebuie să se aștepte, iar nașterea a decurs fără nicio problemă. O altă mămică a născut natural al patrulea copil după ce pe primii trei i-a adus pe lume prin cezariană”, povestește moașa din Buzău.
Avantajele activării moașelor
Deși, susțin că integrarea lor în sistemul de monitorizare a sarcinilor ar aduce numai beneficii, moașele nu sunt lăsate să își îndeplinească atribuțiile deoarece nu există norme, standarde și posibilități de activare conforme cu cele europene.
Accesul egal la servicii de sănătate pentru gravide și implicit accesul fiecarei gravide la serviciile unei moaşe. Deşi statul român garantează accesul gratuit al tuturor femeilor însărcinate (indiferent de statutul lor de asigurat/neasigurat CAS) la serviciile de asistenţă medicală, în special în zonele rurale, multe dintre acestea nu au posibilitatea fizică şi/sau materială de a se deplasa pe distanţe mari pentru a se putea prezenta la consultaţii. Acest lucru are un impact grav asupra probabilităţii de determinare a riscurilor asociate sarcinii, riscuri care, depistate la timp, pot reduce morbiditatea şi suferinţa mamei şi copilui. Nu în ultimul rând, măsurile de prevenţie instituite la timpul potrivit pot înlătura multe dintre costurile de spitalizare foarte mari asociate patologiei obstetricale şi prematurităţii.
”Reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor ar oferi o soluţie eficientă şi simplu de implementat pentru reducerea procentului îngrijorator de femei nesupravegheate în timpul sarcinii. Datorită pregătirii lor, prin integrarea în echipa de îngrijire materno-infantilă de teren sau prin cabinete individuale, moaşele pot monitoriza sarcina fiziologică în intregime, şi pot semnala la timp patologii care pot pune în pericol viaţa mamei şi a copilului, redirecţionând gravidele cu risc către medicii obstetricieni şi/sau de alte specialităţi”, susține Asociația Moașelor independente (AMI).
Reducerea ratei intervenţiilor la naştere. Moașele promovează nașterea naturală, alăptarea, atitudinea nonintervențională și asigură îngrijiri individualizate, centrate pe femeie, copil și familie. În opinia AMI, prezența moașei în echipa de îngrijire materno-fetală și neonatală va schimba balanța în favoarea nașterilor naturale și a alăptării exclusive crescând astfel nivelul de sănătate al populației și scăzând costurile inutile.
  Statutul moașelor în alte țări Europene
Modelul olandez este recunoscut pe plan european drept cel mai bine structurat pentru funcționarea profesiei de moașă în beneficiul femeilor. Este un sistem pro-moașe centrat pe îngrijirea mamă-copil, susținut de guvern și care se evidențiază și printr-o colaborare ideală între toți practicienii angajați în slujba sănătății materno-infantile şi neonatale. În această ţară, rata cezarienelor (unul dintre criteriile importante de evaluare a calităţii îngrijirii materne) este de 17%. În România, această rata este de 41,2%.
The Second Survey of European Midwifery Regulators din 2010 ne arata că:
Norvegia dispune de 3489 de moaşe şi 990 de obstetricieni pentru 60.000 de naşteri (17,2 naşteri/moaşă, 3,5 moaşe/obstetrician)
Irlanda dispune de 2500 de moaşe şi 107 obstetricieni pentru 70.630 de nasşteri (28,2 naşteri/moaşă, 23,4 moaşe/obstetrician)
UK dispune de 35.889 de moaşe şi 1934 obstetricieni pentru 787.057 de naşteri (21.9 naşteri/moaşă, 18,5 moaşe/obstetrician)
Franţa dispune de 20.000 de moaşe şi 2500 obstetricieni pentru 830.000 de naşteri(41.5 naşteri/moaşă, 8 moaşe/ obstetrician)
Suedia dispune de 7.720 de moaşe şi 1550 de obstetricieni la 109.301 de naşteri (14,2 naşteri/moaşă, 4,9 moaşe/obstetrician)
Concluzia European Perinatal Health Report: ,,Sănătatea mamei și copilului într-o țară depinde mult de modelul de organizare al sistemului sanitar. Includerea moașelor în echipa multidisciplinară și implicarea ei în îngrijirea materno– infantilă are un rol foarte important”.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *