N-o să mai mănânci niciodată crenvurști dacă afli ce conțin

N-o să mai mănânci niciodată crenvurști dacă afli ce conțin
N-o să mai mănânci niciodată crenvurști dacă afli ce conțin

Asociatia Pro Consumatori (APC) a tras un semnal de alarma referitor la crenvurști și a făcut şi topul produselor de acest tip cu cele mai mari probleme. Până şi praf de gândaci s-a găsit în compoziţia produselor analizate. În acelaşi timp, APC a oferit şi lista mărcilor cu cele mai mici probleme, care nu conţin substanţe periculoase

Au fost analizate sortimente de crenvursti fabricate/distribuite de catre: Angst, Golfera Italia, Sutter Germania, Aldis, Reinert, Transavia, Prodprosper, Unicarm, Pick Ungaria, Ifantis, Mega Image, Perfec Poultry Slovenia, CrisTim, Zaklady Polonia, Zimbo Ungaria, Auchan, Agil, C+C, AIA Italia, Cora, Elit, SaGa Foods Ungaria, Meda, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Jumbo, Macromex, Caroli, Goodies Meat Production, Campofrio si Prime Food Polonia.

Conform dictionarelor, crenvurstii sunt mezeluri din carne, sub forma de carnat subtire, din carne de vita si slanina tocate foarte fin si trase in mate de oaie sau  membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate in pereche; denumirea este germana, de la Krenwürstchen (pronuntat crenviurstan). Se servesc calzi, cu mustar sau cu muraturi ori cu salate; alaturi, paine proaspata! Iar daca sunt nemtesti, aluneca cel mai bine cu bere!!!

Doleantele consumatorilor gasesc treptat ecou si in randul acelor antreprenori care dovedesc profesionalism, responsabilitate si constiinta, ba chiar si in randul decidentilor politici care sunt sensibili la marile riscuri pe care le prezinta alimentele tot mai denaturate din oferta comerciala contemporana. Sunt deci primite cu speranta vie anunturile guvernantilor referitoare la intentiile lor hotarate de a sprijini initiativa revenirii la retetele bune si sanatoase de acum o jumatate de veac. Dar cata incredere pot avea consumatorii in aceste angajamente?! Mai credibile sunt initiativele concrete ale unor producatori care aduc produse „adevarate“ in magazinele lor, insa la preturi care ii fac pe cei mai multi consumatori…doar vizitatori.

O ampla miscare a consumatorilor este centrata pe retetele de casa, profesioniste, sanatoase, de buna traditie. intr-o astfel de reteta, „germana“, gasim: carne macra de porc si de vita, slanina, oua, lapte, diverse condimente; pasta se trage in mate de oaie, iar tehnologia presupune, dupa posibilitati si rigorile alimentare respectate de fiecare, afumare sau doar zvantare, pasteurizare etc. si pastrare la frigider (o saptamana) sau la congelator, portionat, pentru a avea oricand produse sigure, bune, sanatoase. Mai toate retetele de casa staruie asupra framantarii indelungate a pastei reci (foarte reci, obtinuta prin adaugarea de gheata pisata) cu blendere care s-au instalat in mai toate bucatariile, pentru a obtine finetea si aerarea specifice acestui produs. Unii consumatori, cu o buna intelegere a lucrurilor, sfatuiesc corect pe cei care din considerente de dieta nu pot consuma slanina, sa foloseasca ulei de floarea soarelui (nu de masline!), sa lucreze cu pasta la rece (sub 16 grade Celsius, ca sa evite „taierea“ pastei) si cand cumpara crenvursti sa fie atenti la indicatiile de pe ambalaj evitand produsele pe care scrie ca sunt realizate cu carne si sa cumpere pe cele cu indicatia din carne. Observatii pertinente sunt formulate referitor la calitatea materiei prime de baza: carnea de acum cateva decenii provenea de la animale hranite (aproape) natural, spre deosebire de carnea industriala din productia contemporana, provenita de la animale hranite cu concentrate incarcate de hormoni, antibiotice, potentatori diversi etc.; daca se mai considera si interventia genetica avem toata explicatia produselor lipsite de savoarea si consistenta specifice crenvurstilor de altadata.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Analiza continutului de sare din acest tip de produs si impactul acesteia asupra bolilor cardiovasculare.

Analiza informatiilor nutritionale in cazul sortimentelor de crenvursti analizati.

Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere

La fabricarea crenvurstilor analizati s-au folosit urmatoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasare separata mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grasime de pasare, grasime de pui,  carne de porc, gusa de porc,  grasime de porc, carne de vita, tendoane de porc, slanina, sorici, praf de soric de porc, emulsie de sorici, gelatina, colagen, grasimi vegetale, cascaval, apa, granule mustar,  faina de grau, gris de grau, fibre de soia, fibre de mazare, fibre vegetale,  amidon cartofi, cazeina, proteina animala, proteina din lapte, proteina vegetala hidrolizata, proteina hidrolizata din drojdie, ketchup, rosii deshidratate, extract de drojdie, proteina din soia, sirop de glucoza, dextroza, lactoza, glucoza, zahar, zahar din trestie nerafinat,  maltodextrina, proteina din soia, ulei de rapita, ulei vegetal de floarea soarelui,   grasime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodata, sare cu nitriti,  sare de mare iodata, sare marina afumata, proteina din lapte, ceapa, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente, arome naturale, aroma de fum, fum de lemn de fag, invesils, arome, difosfat de sodiu, polifosfati de sodiu, izoascorbat de sodiu,  nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, guma de guar, guma de xantan, guma Tara, di-polifosfati de sodiu si potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrati de sodiu, extract de acerola, acerola uscata, extract vegetal natural (sfecla rosie, curcuma, ibiscus).

La unele sortimente de crenvursti, condimentele sunt inscrise in mod generic si nu este mentionat tipul condimentului. Avand in vedere ca unele dintre ele sunt incluse in lista substantelor alergene, este important sa fie cunoscuta denumirea respectivului condiment.

La fabricarea crenvurstilor, in functie de specie, carnea folosita se regaseste in proportii diferite, astfel:

Pieptul de pui intre 23% si 80%;

Carnea de pui intre 13% si 88%;

Carnea de porc intre 17% si 93%;

Carnea de vita intre 8% si 79%;

Carnea de curcan intre 4% si 96%;

Pieptul de curcan: 53%;

Carnea separata mecanic intre 50% si 79%.

La 7% din produsele analizate nu apare mentionata in lista ingredientelor cantitatea de carne din reteta folosita la fabricarea crenvurstilor.

La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separata mecanic (carne de pasare separata mecanic, carne de pui si curcan separata mecanic, carne de pui separata mecanic si carne de curcan separata mecanic). incepand cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria carnii au inceput sa fie folosite tot mai curajos in variante comercializabile, intai ca produse pentru animale de companie si de casa, apoi chiar in variante destinate consumului uman.

si pentru ca si aceasta categorie de materiale comestibile din zona industriei carnii trebuia sa aiba un nume aceasta a fost numita, sugestiv, carne separata mecanic – CSM, cu echivalentele sale in diferitele limbi straine: Mechanically Deboned / Separated / Recovered / Reclaimed Meat – MDM / MSM / MRM (carne dezosata/separata/regenerata mecanic, engleza), viande séparée mécaniquement – VSM (franceza), Separatorenfleisch (carne de separator, germana), carni separate/raccolta meccanicamente – CSM / CRM (italiana).

Definitiile carnii separate mecanic – CSM au tot evoluat si sunt mereu in proces de adaptare la realitatile pietei, indeosebi cu aspecte legate de evolutia tehnicilor si mijloacelor folosite dar si cu aspecte ce tin de protectia consumatorilor fata de abuzurile producatorilor si comerciantilor.

O prima definire a CSM indica derivarea acesteia din resturile de carne ramase de la carcasele de animale, dupa scoaterea bucatilor principale; mai exact este vorba de recuperarea tesuturilor comestibile – tesut muscular, cartilagii, vase de sange, nervi, tesut conjunctiv de pe oasele care compun coloana vertebrala, coada, cutia toracica si membrele, adica de pe ceea ce constituie si acum un sortiment distinct, comercializat crud sau afumat sub denumirea de garf, oase etc, sortiment bine apreciat de consumatori pentru valoarea nutritiva complexa pe care o prezinta in ciorbe, borsuri si supe, gratie materiei valoroase continute in oase si cartilagii. Carnea recuperata poate fi folosita la numeroase preparate bazate pe legume, leguminoase si cereale, dar si la prepararea de pateuri si umpluturi.

Definitiile curente arata ca CSM este carnea obtinuta prin separarea mecanica de pe oase, exclusiv cea de pe oasele capului si extremitatile membrelor sub articulatia carpiana (copita fata) si tarsiana (copita spate), iar in cazul porcinelor, si de pe vertebrele coccigiene (coada); carnea de pasare separata mecanic este pasta cu granulatie fina obtinuta prin separarea mecanica a carnii de pe oasele carcasei de pasare, exclusiv pielea gatului, ghearele, capetele si organele. Dincolo de definitii, carnea separata mecanic (CSM) este materie recuperata / regenerata/dezosata prin mijloace mecanice a resturilor ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase si trecuta prin presiune inalta prin site care separa osul masiv de tesuturi comestibile. in jargonul specialistilor are chiar denumirea de „mazga“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (cand e vorba de carne de pasare) ori „noroi roz – pink slim, engl.“ (cand e vorba de carne rosie, de la specii patrupede). Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei (care cuprinde macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune.

„Declarativ, o cantitate limitata de CSM obtinuta la inalta presiune este folosita pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeasi CSM (indeosebi CSM obtinuta la joasa presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, in mare masura fara cunoasterea realitatii de catre acestia si fara acceptul lor. Tinerii, avizi de noutate prin firea lor, au devenit consumatori frecventi ai unor noi produse de acest fel, sub o publicitate sustinuta, indeosebi in retelele fast-food, ai caror fani le place sa fie considerati. Varstnicii au ajuns sa constituie poate cea mai larga categorie de consumatori de produse care contin CSM ca urmare a disponibilitatilor banesti reduse: un pensionar se multumeste, de nevoie, cu mezeluri ieftine, desi intuieste ca la pretul acela de comercializare ceva nu e in regula, dar nu are alternative. Consumatorii care inteleg ce este CSM si sunt obligati de conditia lor sa consume aproape exclusiv produse care contin acest ingredient resimt dureros aceasta sanctiune sociala. Consumatorii stiu ca teoretic sunt posibile multe nereguli, fie si numai pentru faptul ca exista mari dificultati in efectuarea controalelor. Chiar specialistii din domeniu recunosc astfel de nereguli: 1. cand CSM este indicata pe eticheta, putem fi siguri ca produsul contine CSM; 2. daca CSM nu este declarat, este totusi posibil sa fie folosita in produs, intr-o cantitate mai mica¸ fiind stiut ca un procent de pana la 20% CSM produsa la presiune joasa ori prin tehnologii fara presiune (carne Baader) prezenta in compozitia unui aliment nu asigura si detectarea acesteia prin examinare histologica (de exemplu, prin cercetarea tesuturilor la microscop).” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

In concluzie, cantitatea de apa si substante de ingrosare naturale si artificiale este destul de mare, ceea ce denota o calitate scazuta a majoritatii produselor de acest tip.

Top 10 marci de  crenvursti dupa continutul de carne:

Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpa de porc si fara aditivi;

Golfera/Italia cu 88% carne de pui si 2 aditivi;

AIA/Italia cu  88% carne de curcan si pui, dar cu 5 aditivi;

Dulano/Germania cu 87% carne de porc si 2 aditivi;

Aldis/Romania cu 87% carne (60% piept de pui si 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;

Martinel/Reinert/Romania cu 85% carne de porc si 3 aditivi;

Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpa de pui) si 9 aditivi;

Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui si 5 aditivi;

Agil/Romania cu 80% piept de pui si fara aditivi;

Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vita) si 5 aditivi.

Top 10 marci de  crenvursti dupa numarul de aditivi alimentari:

Campofrio cu 11 aditivi;

Caroli/Familia cu 10 aditivi;

Pikok, Caroli, AIA,   cu 9 aditivi;

Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;

Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;

Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;

AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;

Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;

Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;

Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

Top 3 marci de  crenvursti  FaRa aditivi alimentari:

1. Pikok cu 93% carne din pulpa de porc;

2. Agil cu 80% piept de pui;

3. Forzoso cu 59% carne pui si 29% piele pui.

Analiza continutului de sare din acest tip de produs si impactul acesteia asupra bolilor cardiovasculare.

Continutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variaza intre 1,1 grame si 3 grame. Deci, daca consumam 300 grame de crenvursti putem asimila intre 3,3 grame sare si 9 grame sare. Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media au o presiune sanguina mai mare si au un risc crescut de hipertensiune arteriala. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa provocata de sare: insuficienta cardiaca, hipertrofia ventriculara stanga, afectiuni ale rinichilor si litiaza renala, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoza etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care si-l procura dintr-o lingurita rasa de sare.

Sarea mai are si marea calitate de a mentine echilibrul fluidelor extracelulare.

in mod normal, cand consumam prea multa sare, organismul elibereaza hormonul numit aldosteron care ne aduce o puternica senzatie de sete, cu ajutorul careia ne hidratam si eliminam sarea din organism.

Romanii consuma zilnic de 2-3 ori mai multa sare “iodata” decat cantitatea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explica rata ridicata a hipertensivilor – circa 40% din populatia adulta a tarii noastre – precum si numarul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare si atacurile cerebrale. Cea mai buna solutie ca sa reduci consumul de sodiu este sa inlocuiesti sarea cu arome si condimente. Sarea este combinatia dintre sodiu si clor, iar sodiul consumat in exces este foarte daunator organismului. Sodiul dubleaza riscul unui accident vascular cerebral, creste tensiunea arteriala si este un factor favorizant in aparitia celulitei si a tulburarilor grave de metabolism, afectand rinichii si ficatul.

Analiza informatiilor nutritionale in cazul sortimentelor de crenvursti analizati.

Numai 74% dintre produsele analizate prezinta o declaratie nutritionala, iar la 9% dintre acestea informatiile nutritionale sunt incomplete.

Valoarea energetica per 100 grame produs variaza intre 156 kcal si 312 kcal.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 11 grame si 28 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 3,3 grame si 11 grame.

Numeroase studii realizate in institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 9,7 grame si 15,59 grame. Numai 19% dintre produsele analizate din cele cu declaratie nutritionala au o cantitate de proteine mai mare sau cel putin egala cu 14 grame per 100 grame produs, fapt ce arata atat cantitatea redusa de carne, cat si calitatea scazuta a carnurilor folosite la fabricarea crenvurstilor.

Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

in cele 43 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari si alte substante, dupa cum urmeaza: aroma de fum, arome, difosfat de sodiu, polifosfati de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, guma de guar, guma de xantan, guma Tara, di-polifosfati de sodiu si potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrati de sodiu, extract de acerola si  acerola uscata.

93% din produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 2 aditivi alimentari pana la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu contin aditivi alimentari!

La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie de insecta numita cosenila.

La 44% dintre produsele analizate gustul si aroma au fost potentate cu monoglutamat de sodiu.

La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de ingrosare suspect de aparita anumitor afectiuni medicale.

Arome – termenul se refera la produsele care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma şi care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.

Aroma de fum – produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate.

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu stralucitor care se obtine dintr-o specie de insecte numita cosenila.

E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autoritatile europene şi nord americane pe lista substantelor potential cancerigene, in special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos in urma interactiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. in tari precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.

E252 – nitratul de potasiu se foloseşte ca şi conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau in stomac, nitratii pot fi convertiti in nitriti (E250). Nitritii de sodiu reactioneaza cu proteinele şi formeaza substante cancerigene numite nitrozamine. Nitritii pot genera: alergii, dereglari hormonale, tulburari hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburari hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburari nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E262 – Acetatul de sodiu se foloseşte ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent in multe fructe.

E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.

E316 – Izoacorbatul de sodiu este o substanta care prelungeşte perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglari hormonale, tulburari hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburari hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburari nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E330 – acidul citric, agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E331 – Citratii de sodiu (saruri de sodiu ale acidului citric) sunt folositi şi ca agenti de reglare a aciditatii produselor alimentare, ca antioxidanti, conservanti sau arome, produce efecte secundare ca greata, voma, crampe abdominale şi musculare, reactii alergice, amortirea extremitatilor, oboseala, ritm cardiac anormal, crize, ameteala, respiratie greoaie etc.

E407 – Caragenanul este un gelifiant, agent de ingrosare. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

E412 – Guma de guar este o polizaharida folosita in industria alimentara ca stabilizator, emulgator si agent de ingrosare. Poate provoca greata, flatulenta si crampe.

E415 – Guma de xantan este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenta, diaree, crampe abdominale si scaderea glicemiei.

E 417 – guma tara, stabilizator. Poate provoca alergii.

E450 – Difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reactii alergice, tulburari de tranzit intestinal si modifica echilibrul calciu-fosfor din organism.

E452 – Polifosfatii pot provoca alergii, dereglari hormonale, boli intestinale si cresterea valorii colesterolului. Polifosfatii dezechilibreaza balanta calciu-fosfor, impiedicand fixarea calciului in oase, favorizand aparitia osteoporozei.

E621 – Monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust şi aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap şi de gat, ameteala, greata, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci.

Iodat de potasiu – este un agent de oxidare, folosit uneori in iodarea sarii de masa pentru prevenirea deficientei de iod. Este utilizat si in unele formule pentru bebelusi sau ca agent de maturare in produse de panificatie.

Acerola este o pulbere de extract de cirese continand molecule active, care pot ajuta la stabilizarea culorii si aromei pentru o gama larga de produse alimentare.

Cum ne ferim de cancer

„Alimentatia  corecta este numai aceea care provine din natura si exista in stare naturala de la Creatie. Orice rafinare, izolare de principii nutritive, adaosuri de aditivi, conservari agresive, tratari termice agresive, reprezinta un pericol pentru sanatatea noastra. Sarurile nitrice, in combinatie cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrosamine cancerigene. Nitritii si nitratii se transforma mai usor in nitrosamine prin tratarea termica a alimentelor. Proteina de origine animala este factor oncogen prin urmatoarele mecanisme: consumul abuziv, aport excesiv de fier, care este substrat nutritiv pentru celula canceroasa si in plus favorizeaza nasterea nitrozaminelor in organism, prepararea la temperaturi inalte (gratar, prajeli) genereaza la suprafata carnii hidrocarburi aromatice si amine heterociclice cu potential cancerigen, continut mare de grasimi saturate, care au si ele efecte oncogene prin mecanismul insulino-rezistent si intoxicarea cu radicali liberi. Un om sanatos poate evita cancerul daca nu mananca carne sau daca mananca carne putina, adica 1-2 zile pe saptamana, o masa pe zi, carne de cea mai buna calitate. O atentie deosebita trebuie acordata alimentatiei copiilor, acestia trebuie sa manance proteine de calitate (peste, cereale integrale ciuperci, branzeturi de calitate, avocado etc), nu trebuie sa consume zahar, trebuie sa manance carne putina, sa evite alimentele cu aditivi, alimentele rafinate, iar parintii trebuie sa supravegheze atent greutatea acestora” prof. univ. dr. Pavel Chirila, membru fondator Clinica Nera – Centru de Recuperare Oncologica.

Studiul privind calitatea crenvurstilor face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CITESTE ACUM