Povestea primului român care a făcut protonterapie

Povestea primului român care a făcut protonterapie
Povestea primului român care a făcut protonterapie

Daniela Șerb
În 2002,Este primul bolnavpacient de cancer din România, un inginer agronom, pleca la ruși pentru a face protonterapie. Avea cancer de prostată. Conf.univ.dr. Nicolae Verga l-a însoțitcare a făcut protonterapie. În 2002. E de pe la mine, de pe la Neamț. Era inginer agronom. N-am văzut în viața mea un astfel de inginer agronom. la tratament

N-am văzut niciodată un astfel de inginer agronom. Care să povestească așa de frumos despre floarea cartofului, despre emoțiile lui în privința plăntuțelor pe care le creștea”, își amintește medicul. „Se scula noaptea și se ducea pe deal. Zicea că să vadă dacă plouă că nu știu pe unde a cosit el un fân. Și nu voia să-l bată ploaia ca să se usuce. Un poet al meseriei lui. Cu rezultate profesionale foarte bune și cu o soție extraordinară. O mare luptătoare”.
Oftează.„Ei bine, Titi, că așa îl chema, a venit la mine cu niște metastaze osoase de la un cancer de prostată deși era destul de tânăr și mi-a zis: domn doctor ce fac? I-am făcut aici un tratament așa de „depanare” cu un aparat vechi și i-am spus că trebuie să mergem în Germania. Dar pentru asta trebuie să facem un PET CT. În 2002, asta era… Și ne-am dus la Waimar, am făcut PET CT-ul ăla și am descoperit că nu era o metastază, ci erau vreo 10”. „Și a venit o colegă nemțoaică și mi-a zis: peste un an de zile îi mâncăm ăstuia la praznic. Și Titi al meu deși nu știa nici engleză, nici germană, a înțeles perfect. Ne-am întors el plângând, eu plesnind de draci. Nemțoaica a văzut că a greșit și a zis: uite care-i chestia dacă vrei, fă-i tu planul de tratament și răspunde tu pentru el. Nici nu știam cum să-i fac planul de tratament, dar știam ce cer. Și apoi era echipamentul lor, era spitalul lor”.
Și în anul acela, s-a întâmplat că a făcut parte dintr-o delegație de specialiști români care s-a dus la Dubna, în nordul Moscovei, la un schimb de lucrări, românii cu rușii. „În gară, la Kiev, am schimbat trenul și timp de două ore m-am plimbat prin gară ca „să văd” și eu Kievul. Chestia e că am văzut niște camere cum aveam noi pe vremuri pentru mama și copilul în care intrau niște tipi arși care erau aceia de la Cernobîl. Care aveau acolo un loc unde stăteau se odihneau, beau un ceai. M-a impresionat foarte mult”.
Ajuns la Dubna, au spus toți „ce au avut în traistă”, rușii au fost curioși de lucrarea dr. Verga, l-au felicitat. „Era și un academician acolo. Și eu am spus domnule academician toate bune și frumoase aveți instalații nemaipomenite, dar cu băieții de la Cernobîl ce-ați făcut? S-a lăsat tăcerea”. S-a întors în țară și, apoi, a primit o invitație de la ruși să viziteze centrul lor de protonterapie. „Ei tratau numai capul și gâtul. Și i-am rugat. Am și eu un prieten cu metastaze de coloană vertebrală. Hai să-l punem cumva să-i putem trata metastazele astea. Era între Crăciun și Anul Nou. Rușii, mai umani decât nemții au zis: măi, câte zile are omul și mai ales dacă mai și plătește adă-l încoace”. Î-a dat telefon lui Titi, care a venit pe aeroportul Vnkovo, militar pe vremuri.
„M-am dus să-l iau de la aeroport era să și murim pe drum că rușii au un stil de a conduce…era să dea unu peste noi”. Titi a făcut tratamentul și s-a simțit foarte bine. A fost totul excelent până când a apărut altă mestastază. „Și am zis Titi iau legătura cu rușii și mergem să facem și pentru celelalte. Inițial, pronosticul era că mai trăiește șapte luni. El a trăit 2 ani și jumătate. Când să ne ducem a doua oară a trăsnit în conductele care conduc fascicolul. Un an și jumătate instalația n-a funcționat. Și atunci a trebuit să trecem pe tratamente din acestea clasice. După doi ani jumate n-am mai avut soluții și-mi pare rău”.

„Mă interesează reparatul, nu vindecatul”

Doctorul zilei: Cât a contribuit Cernobîlul la majorarea numărului de bolnavi de cancer?
Nu știu. Pot să vă spun însă că la Hiroshima și Nagasaki doar 10% din persoanele care au fost expuse au ajuns să devolte cancer. Mai periculoasă este degradarea și distrugerea atmosferei terestre care acționează ca un filtru pentru radiațiile nocive și care își pierde în acest fel capacitatea de a ne apăra. Din 11 în 11 ani, se produc exploziile acelea solare foarte violente care ne bombardează practic cu radiații și care dacă vă amintiți au fost atât de puternice încât în Canada au stricat sistemul de distribuție a energie electrice.
– Vindecă radioterapia?
– Nu știu ce se înțelege privind vindecatul. Mâine, poimâine ies la pensie și nu mai înțeleg ce este acela vindecatul. Mă interesează reparatul, mai degrabă. Și de aceea nici nu-mi place să vă răspund la întrebare. Cum să vindece dacă el în același timp fibrozează. Cum să vindece? Ce să vindece? Trebuie să ne gândim altfel la oameni, la viață. Omul ăsta care tremură, râde, ne face draci, dar e viu. Unul dintre cele mai frumoase lucruri care se întâmplă în lumea asta. Trebuie să găsim soluții pentru oameni. După părerea mea cancerul e o involuție parcelară a organismului uman, o involuție biogenetică.
– Ce înseamnă că fibrozează?
– Fibroza țesuturilor este un efect secundar al radioterapiei. În special, cea convențională, dar prin radioterapie externă se iradiază și țesuturile normale până când ajunge la tumoră. Radiațiile trebuie să treacă prin piele, grăsime, mușchi, alte organe până ajunge la tumoră. Să zicem că în cel mai bun caz tumora dispare, dar după șase luni, un an, trei ani, observăm o fibroză în zona respectivă. De exemplu, în cancerul de sân, de obicei iradiind poți să observi o fibroză pulmonară care apare în diferite grade și volume, acest lucru depinzând și de condițiile pe care le-a avut radioterapeutul atunci când a făcut radioterapia. Noi nu avem același torace, are forme diferite, iar în urma extirpării sânului este cu totul diferit peretele toracic.
Radioterapia în cancerul de rect, de col uterin, de prostată, poate duce la fibroze în pelvis cu problemele respective: de defecație, de micțiune. Acestea sunt efecte secundare care costă biologic bolnavul. Pe noi ne interesează în primul rând aceste costuri. Punem în balanță avantajele și dezavantajele. Tot timpul. Și din cauza asta se merge mai mult pe chirurgie care lasă o cicatrice, dar nu așa de mare ca aceea dată de radiație, care trece printr-un întreg volum. Și de asta tot timpul s-a pus problema îmbunătățirii tratamentului. Și primul lucru care s-a făcut a fost îmbunătățirea distribuției dozei în volumul respectiv. O îmbunătățire geometrică și energetică în același timp. Adică dai fascicule mai multe, dar cu doze mai mici și care se sumează în ținta respectivă. În țintă, obții o doză mai mare, dar la țesuturile normale până când ajunge acolo ai o doză mult mai mică. În acest fel, eviți fibroza țesuturilor normale. Și asta înseamnă mai multe metode: IMRT-ul IGRT-ul, adică fascicul cu energia moderată în intensitate.
– Ce trebuie să știe oamenii despre radioterapie?
– Că, totuși, deși atât de discutabilă ca siguranță a efectului radioterapia este un mijloc valoros de tratament împotriva cancerului pentru că distruge în mod special celulelel tumorale, iar celulele normale au posibilitate de refacere. Nu că nu le afectează pe cele sănătoase, le afectează, dar ele se refac. Și atunci putem să venim cu o metodă care scade volumul tumoral, care se poate asocia cu chimioterapia, care poate să întărească efectele chirurgiei. Este o metodă complementară de tratament.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *