Premierele medicale ale anului 2012 în România: de la operații în uter, la intervenții care vindecă hipertensiunea și transplanturi neobișnuite

Premierele medicale ale anului 2012 în România: de la operații în uter, la intervenții care vindecă hipertensiunea și transplanturi neobișnuite
Premierele medicale ale anului 2012 în România: de la operații în uter, la intervenții care vindecă hipertensiunea și transplanturi neobișnuite

Chirurgia cardiovasculară, neurochirurgia, prelevarea de organe pentru transplant sunt câteva dintre domeniile în care au avut loc premiere în medicina românească, atât în spitale de stat, cât și private.

1. Operație inedită pe cord deschis
În luna februarie, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare ‘C. C. Iliescu’ din Bucureşti, a fost aplicată, pentru prima dată în ţara noastră, procedura de asistare cardio-pulmonară postoperatorie de tip ECMO – oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, pentru şoc cardiogen, după o operaţie pe cord deschis.

Echipa care a aplicat procedeul a fost una complexă, condusă de conf. dr. Şerban Bubenek.

„Este o metodă de tratament pentru cazuri foarte grave cu insuficienţă respiratorie şi cardiacă sau cu ambele afecţiuni. Inima, plămânul sau ambele sunt puse în repaus utilizând această procedură şi pacientul poate sta la Terapie Intensivă 10 – 12 zile’, declara, pentru AGERPRES, conf. dr. Şerban Bubenek.

El preciza, la acea vreme, că procedura de suplinire mecanică a cordului şi plămânilor prin tehnica ECMO a decurs cu succes, pacienta fiind asistată corespunzător pentru mai mult de 65 de ore în secţia ATI 2 a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare. După cele 65 de ore, aceeaşi echipă a constatat recuperarea funcţiei cardiace şi a efectuat sevrarea de ECMO în sala de operaţie, iar pacientei i-a fost salvată viaţa.

„Este un procedeu care necesită o monitorizare atentă, o echipă complexă, dedicată. Costul nu este foarte ridicat, este de aproximativ 3.500 de euro, faţă de o inimă artificială care este de peste 100.000 de euro”, explica conf. dr. Şerban Bubenek.

Până la acea dată, în lume fuseseră descrise sub 1.600 de cazuri de ECMO post chirurgie cardiacă.

2. Operație pentru vindecarea epilepsiei

Pe 1 martie, o intervenţie complexă de implantare a şapte electrozi intracerebrali, având ca scop identificarea exactă a locului în care se află focarul epileptic şi extragerea acestuia, a fost efectuată la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti.

Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, preciza, după intervenţie, că echipa medicală a fost formată din chirurgi, neurologi şi biofizicieni şi l-a avut coordonator pe dr. Jean Ciurea.

Pacientul care a fost supus acestui implant suferea de epilepsie focală, localizată în zona vizuală a creierului.

„Scopul nostru este de a vindeca afecţiunea, de aceea aceste înregistrări au ca scop delimitarea clară a zonei din care pornesc crizele şi relaţia acesteia cu ariile vizuale, care trebuie conservate în timpul intervenţiei chirurgicale’, declara dr. Ioana Mândruţă. Ea explica faptul că acest tip de tratament se adresează celor care nu îşi mai pot controla crizele cu tratament medicamentos adecvat, astfel încât intervenţia redă societăţii un adult normal, un adult care poate fi integrat social.

3. Intervenție complexă în uter într-o clinică privată

Tot în martie, o operaţie de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero a fost realizată în premieră în România, după cum anunţa Maternitatea Regina Maria.

O femeie aflată în cea de a 29-a săptămână de sarcină, la o ecografie de rutină, a aflat că bebeluşul ei este foarte bolnav. Medicul ei curant a sfătuit-o să meargă la un alt doctor pentru a avea o a doua părere medicală. Dr. Hadi Rahimian, directorul medical al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Regina Maria din Bucureşti, a confirmat diagnosticul: în plămânii micuţului se acumulase lichid. Dacă acesta ar fi crescut în cantitate prea mare, ar fi dus la comprimarea plămânilor. La naştere, copilul ar fi putut prezenta insuficienţă respiratorie severă, potenţial fatală.

În săptămâna următoare de sarcină, dr. Rahimian a montat la nivelul fătului un şunt toraco-amniotic. Prin acest şunt, lichidul din plămâni a fost drenat în lichidul amniotic, ceea ce a permis dezvoltarea plămânilor in utero, aceştia ajungând la o mărime normală la naştere.
„Hidrotoraxul fetal este o acumulare anormală de lichid în cavitatea pleurală a fătului. Lichidul se găseşte între plămâni şi peretele toracic, putând fi prezent la un singur plămân sau la ambii. Hidrotoraxul fetal primar sau chilotoraxul este o afecţiune relativ rară, apărând la una din 10.000 – 15.000 de sarcini. Ca urmare a apariţiei tehnicilor prenatale de diagnostic şi, în special, a ecografiei fetale, această afecţiune poate fi descoperită din timpul sarcinii, iar în cazuri atent selecţionate poate fi tratată intrauterin”, afirma, la acea vreme, medicul.

De altfel, operaţia de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero nu era singura intervenţie chirurgicală cu grad mare de risc realizată la această clinică.

4. Operație de 20 de ore pe creier, făcută de un medic român pregătit în Franța

O altă premieră chirurgicală a fost înregistrată în februarie la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Regina Maria, când un băieţel de doi ani a primit a doua şansă la viaţă în urma unei intervenţii chirurgicale de neurinom acustic gigant, îndepărtat cvasitotal. Intervenţia chirurgicală a durat 20 de ore. După operaţie, copilul a putut să facă câţiva paşi cu sprijin minim şi şi-a reluat alimentaţia. Kinetoterapia a fost începută precoce. Operaţia a fost realizată de dr. Sergiu Stoica, medic format ca neurochirurg în cadrul Universităţii Henri Poincare, Nancy, Franţa.

5. Transplant cu ficat luat de la două persoane

Şi tot în martie, o operaţie de transplant hepatic dublu a fost efectuată în premieră naţională la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic ”Dan Setlacec”.

Unei fete de 14 ani, de 77 de kilograme, suferind de boala Wilson (afecţiune metabolică a ficatului caracterizată prin depunerea de cupru la nivelul ficatului şi transformarea cirotică a acestuia), i-au fost transplantate două porţiuni de ficat. Una de la mama sa, în vârstă de 33 de ani, şi una de la sora sa, în vârstă de 19 ani, după cum explica, la acea vreme, coordonatorul echipei chirurgicale, prof dr. Irinel Popescu, cel care realizase primul transplant hepatic din România.

”Este o intervenţie cu risc atât pentru receptor, cât şi pentru donator’, spunea prof. dr. Irinel Popescu.

Potrivit acestuia, într-o astfel de intervenţie este foarte important volumul de ficat prelevat, care se raportează la masa corporală, în cazul fetiţei fiind necesare 770 grame de ficat, iar donatorului trebuie să îi rămână 30% din volumul ficatului.

„Nici mama, nici sora nu puteau dona suficient ficat şi singura soluţie era apelarea la acest tip de operaţie, pe care nu l-am mai făcut până acum şi care înseamnă dublu transplant hepatic. Operaţia a decurs normal. Au fost trei operaţii în paralel, două de prelevare, de la mamă şi soră, şi implantarea lor la receptor”, a detaliat prof. dr. Irinel Popescu.

Dr. Alexandrina Constantinescu, gastroenterolog pediatru, explica, la rândul său, că boala de care suferea fata era genetică şi afecta şi ficatul şi creierul. Potrivit medicilor, boala debutase brusc, în ianuarie. Pacienta venise de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ‘Grigore Alexandrescu’ într-o stare gravă şi a necesitat suport de Terapie Intensivă. De la sfârşitul lui ianuarie i se făcuse tratament şi pentru că exista riscul de deces începuse investigarea unor posibili donatori.

6. Prelevare inedită de organe la Oradea

În luna aprilie, o prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator de organe fără activitate cardiacă (categoria IV Maastricht) a avut loc la Centrul de Excelenţă de Transplant Oradea.

Era primul donator de acest tip din România de la care se recoltau mai multe organe (ficat, rinichi) şi mai multe ţesuturi (cornee, piele), acesta fiind în moarte cerebrală iniţial, dar ulterior încetându-i şi inima să bată, după cum declara, pentru AGERPRES, dr. Victor Zota, coordonator naţional de transplant.

‘Procedeul în acest caz este unul foarte complex, dar el este folosit în 30% din cazuri în Belgia, Anglia. Noi l-am utilizat în premieră. Sunt două categorii de donatori de organe, cei aflaţi în moarte cerebrală, adică cei cărora le-a murit creierul, dar le bate inima, şi donatori cărora nu le mai bate inima, aflându-se în stop cardiorespirator iresuscitabil’, explica dr. Zota.

Ficatul a fost transplantat cu succes la Institutul Clinic Fundeni de prof. dr. Irinel Popescu, rinichii au fost transplantaţi de asemenea cu succes la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca de prof. dr. Mihai Lucan, pielea a fost dusă în Banca de la Spitalul de Copii ‘Grigore Alexandrescu’, iar corneea la Spitalul Militar, la secţia de oftalmologie, la dr. Mihai Zemba.

7. Bazin reconstruit într-o operație de 12 ore

Luna iunie a adus o nouă premieră medicală. O operaţie de hemipelvectomie dreaptă, cu reconstrucţie cu alogrefă şi artroplastie totală de şold a fost realizată, pentru prima oară în România, la Spitalul de Ortopedie MedLife.

Potrivit unui comunicat al instituţiei remis la acea vreme presei, acest tip de intervenţie era unic prin complexitatea şi riscurile implicate. Operaţia a necesitat 12 ore şi a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din 12 medici şi condusă de prof. dr. Mihai Popescu (ortopezi, chirurgie vasculară, urologi, chirurgie general, ATI), având la dispoziţie aparatură de ultimă generaţie.

Hemipelvectomia a presupus înlăturarea unei jumătăţi din bazin (pelvis) şi apoi reconstrucţia bazinului cu alogrefă, aceasta din urmă fiind obţinută de la o bancă de ţesuturi.

„Este pentru prima oară când o intervenţie chirurgicală de o asemenea complexitate se desfăşoară în sistemul medical din România. Ne-am asumat această responsabilitate şi am demonstrat că avem atât o echipă de specialişti, cât şi tehnologia necesară pentru a realiza o intervenţie chirurgicală complexă, care presupune un mare grad de risc şi o atentă monitorizare postoperatorie. Chiar şi în marile spitale din străinătate, genul acesta de operaţii se realizează extrem de rar şi sunt dificil de gestionat. Considerăm că am arătat încă o dată că suntem capabili, chiar şi în mediul privat, să efectuăm un act medical complex care se ridică la nivelul performanţelor medicale din afara ţării”, susţinea Nicolae Marcu, directorul general MedLife.

Intervenţia a fost efectuată la o pacientă în vârstă de 35 de ani, pentru un diagnostic de chist hidatic recidivat după o operaţie suferită cu mai mulţi ani în urmă.

Pe toată durata operaţiei, s-au succedat trei echipe de medici specialişti, care au colaborat îndeaproape pentru finalizarea cu succes a acestei intervenţii.

„Avantajul major al reconstrucţiei cu alogrefă este faptul că aceasta poate fi prelucrată în aşa fel încât să se potrivească pe forma defectului, permiţând în final realizarea unei artroplastii cu proteză totală. Intervenţia poate fi considerată o premieră reuşită pentru ortopedia românească, însă vom continua să monitorizăm pacienta pentru a preveni orice posibilă complicaţie (fractură de alogrefă, infecţie, nonconsolidare etc.)”, preciza prof. dr. Mihai Popescu.

Monitorizarea şi îngrijirea postoperatorie, pe parcursul celor trei săptămâni de spitalizare, au presupus atât kinetoterapia, cât şi psihoterapia şi terapia durerii, din echipa medicală făcând parte şi un medic psihiatru. Prognosticul postoperator într-o primă etapă era unul bun, însă pacienta urma să parcurgă o perioadă de recuperare mai lungă, în care să reînveţe să îşi controleze muşchii şi funcţia motorie a membrului pelvin.

8. Hipertensiune vindecată cu operație

În septembrie, medici de la Spitalul Floreasca au realizat, în premieră în România, două operaţii de denervare a arterei renale, operaţie care îi ajută pe pacienţii hipertensivi, rezistenţi la mai mult de patru medicamente, să reducă tensiunea arterială.

Operaţia s-a realizat cu ajutorul unei tehnici aduse din Germania de către doctorul Karl Stangl, cardiolog la Clinica Charite de la Universitatea din Berlin, cel care a şi coordonat intervenţia chirurgicală.

‘Aceasta nu este o metodă care să vindece hipertensiunea arterială, dar are avantajul, pe de o parte, de scădere a valorilor tensiunii arteriale la acel bolnav cu hipertensiune rezistentă care nu răspunde la un număr mare de medicamente şi, pe de altă parte, permite reducerea numărului de medicamente în timp, efectele fiind indefinite în timp legate de eficacitatea metodei. De asemenea, reglează şi metabolismul glucidic într-o anumită măsură, astfel încât bolnavii care sunt hipertensivi şi cu diabet zaharat au un beneficiu în plus legat de această metodă’, declara, într-o conferinţă de presă, conf. dr. Daniela Bartoş, şeful Secţiei Medicală din Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

Medicii de la Floreasca au confirmat faptul că este o operaţie destul de costisitoare, având în vedere că numai sonda costă aproximativ 6.000 de euro. De asemenea, intervenţia necesită şi un generator „care să emită energia necesară pentru a respecta caracteristicile pe care le doreşte operatorul”.

„Procedura în sine este destul de costisitoare şi probabil că, dacă vom reuşi să convingem autorităţile de necesitatea acestei proceduri, poate vom avea şansa unui program naţional care să suporte aceste costuri”, spunea prof. dr. Maria Dorobanţu, şeful Departamentului de Cardiologie din Spitalul Floreasca, preşedinte al Societăţii Române de Hipertensiune.

Pentru a putea beneficia de această intervenţie chirugicală, pacienţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, printre care să nu prezinte leziuni pe artera renală şi să nu aibă nicio formă de hipertensiune secundară. ‘Sunt nişte criterii foarte riguroase de alegere a acestor pacienţi, iar riscurile privind această operaţie sunt extrem de mici”, sublinia Daniela Bartoş.

9. Intervenție pe cord și pe genunchi la Spitalul Universitar

În luna octombrie, două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit stand pentru bifurcaţii au fost realizate, în premieră naţională, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Potrivit prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful secţiei de cardiologie, s-a utilizat un dispozitiv special, care se montează în arterele inimii şi permite ‘ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise’.

Intervenţiile au fost efectuate unor pacienţi de sex masculin, în vârstă de aproximativ 60 de ani, care sufereau de o boală coronariană ischemică, cu angină pectorală severă.

Spre deosebire de procedura standard, procedura realizată în premieră naţională la Spitalul Universitar permitea o funcţionalitate mai bună a arterelor afectate şi oferea şi o serie de avantaje – procedura este mult mai simplă, dispozitivul se introduce mai uşor -, riscurile pentru pacienţi fiind deci mai mici, timpul de iradiere mai scurt, iar costul este mai redus prin faptul că se foloseşte un singur dispozitiv în loc de două sau chiar trei, după cum explica prof. dr. Dragoş Vinereanu.

Costul unei astfel de intervenţii poate ajunge până la 1.500 de euro, însă 75% din valoare poate fi acoperită printr-un program naţional al Ministerului Sănătăţii.

Tot în octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti a avut loc o operaţie de protezare de genunchi personalizată, în premieră atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est.

Protezarea a fost efectuată de o echipă condusă de conf. dr. Cătălin Cîrstoiu unei paciente în vârstă de 59 de ani, care suferea de gonartroză, o boală care afectează calitatea articulaţiilor de la genunchi.

‘Acest tip de intervenţie este cea mai modernă metodă de tratare a afecţiunilor ortopedice. Oamenii sunt diferiţi şi atunci trebuie găsite metode personalizate de tratament. E ca şi cum un croitor ar face un costum pe talia ta’, explica, într-o informare de presă, conf. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este primul centru din România şi printre primele două centre din Europa care au fost acreditate pentru acest tip de procedură.

Spre deosebire de protezarea de tip clasic, protezarea de genunchi personalizată oferă un timp operator mai scurt, riscul apariţiei complicaţiilor este mai scăzut şi de asemenea comportamentul postoperator conferă o mobilitate mai mare a protezei.

10. Stent resorbabil, implantat într-o clinică privată

Implantarea primului stent resorbabil – o premieră medicală naţională – a avut loc în noiembrie, la Centrele de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională Med New Life (MNL) cu punct de lucru în incinta Delta Hospital din Bucureşti.

Dr. Dan Deleanu, coordonator Cardiologie Intervenţională Med New Life şi şef al Secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Boli Cardiovasculare ”C. C. Iliescu”, declara că este un stent special, bioresorbabil, care a fost lansat
la Viena, tot în luna noiembrie.

Stentul este utilizat pentru pacienţii cu leziuni coronariene. Mai mult de o treime dintre cei cu astfel de afecţiuni necesită implant de stent, explica medicul. ‘Media europeană este de 2.000 de cazuri la un milion de locuitori, în România se fac 500 de cazuri la un milion de locuitori, este vorba de stentări totale, clasice. Acest tip de stent este indicat mai mult la tineri cu leziuni coronariene, care, având în vedere că stentul se resoarbe, nu mai au nevoie să mai ia medicaţia, după intervenţie, vasul revine la o formă normală, există vasoconstricţie, vasodilataţie, spre deosebire de stenturile de până acum metalice, care ţin ca o armătură vasul. Nu e o limită de vârstă, poate fi utilizat şi la persoane vârstnice, depinde de starea vaselor, dacă sunt leziuni foarte calcifiate nu este indicat. După primele şase luni începe resorbţia, care durează până la doi ani. Este o revoluţie în cardiologia intervenţională care este aşteptată de mulţi ani’, spunea dr. Dan Deleanu.

Costul unui astfel de stent este în jur de 4.000 de euro.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *