Pericol crescut de cutremur de peste 7 grade, în România. Am putea avea până la 100 de mii de răniți, numai în București, iar sistemul medico-sanitar nu este pregătit

Pericol crescut de cutremur de peste 7 grade, în România. Am putea avea până la 100 de mii de răniți, numai în București, iar sistemul medico-sanitar nu este pregătit
Pericol crescut de cutremur de peste 7 grade, în România. Am putea avea până la 100 de mii de răniți, numai în București, iar sistemul medico-sanitar nu este pregătit

Singurul profesor universitar specializat în arta de a salva, contra timp, cât mai mulți oameni, cu resurse limitate, în frig, pe ploaie, în noapte – esența Medicinei de dezastru -, generalul de brigadă în rezervă Dan Ioan Mănăstireanu este cel care, împreună cu profesorul asociat Nicolae Steiner, a creat, după 1989, primul plan al României pentru intervenție în caz de dezastru. Azi, țara nu are niciunul!

Violeta Fotache

A venit în redacția „Doctorul zilei” într-o zi de sâmbătă și și-a spus păsul de profesionist în Medicina de dezastru. E supărat și îngrijorat că Țara nu are nici măcar plan de intervenție în caz de catastrofă, când pot fi mulți morți și răniți, când sistemul sanitar poate fi depășit. „Medicina de dezastru este sublimă, dar nu există, cum spunea nenea Iancu, și apropos de asta dl prof. Mircea Chiorean de la Tg Mureș – care e părintele SMURD, cum ar veni, și care l-a susținut pe Raed Arafat, avea așa o sintagma și zicea că în România, din punct de vedere al medicinei de dezastru, trăim o urgență și un dezastru! De ce? Pentru că am să vă spun un secret, știți că există țări pe lume în care conducătorii sunt interesați de soarta poporului? La noi nu sunt! Aici este problema, este vorba de dezinteres!”, spune prof. dr. universitar Dan Ioan Mănăstireanu.

„Noi nu avem unde să punem răniții!”

„Trebuie să salvezi oameni, în condiții de dezastru, când sistemul este întrecut. Știți ce înseamnă dezastru? Următoarea situație: când am o cerere de servicii și eu nu am cu ce să ofer serviciile. Mi se cer cinci servicii și noi nu avem nimic. În momentul de față noi avem 0. Avem un fel de plus prin serviciul de urgență, ca să spunem așa, dar în rest zero tăiat, asta avem! Medicina de dezastru începe de la 500 de victime în sus.

În 1977, am avut un cutremur – seismologii îi spun cutremurul de 40 de ani. Pe noi, se pare că, în momentul de față, ne așteaptă cutremurul de 200 de ani, care a fost prin 1600, 1804, care poate să genereze un număr de cinci până la 10 ori mai multe victime decât cel din 1977, conform analizelor statistice pe niște scenarii jucate și existente. Vorbim de 50.000 până la 100.000 de răniți în București. Știți câte paturi de spitalizare are România? 120.000, inclusiv cele de la Satu Mare și de la Oradea. Noi nu avem unde să-i punem pe răniți, darămite să-i tratăm!”, spune specialistul care este unicul profesor dr universitar în Medicină de dezastru. „Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea. Și noi nu avem nici strategie, nici plan, nici resurse!”

Falia Vidraru -Shabla, un pericol

Generalul Mănăstireanu citează din profesorul universitar Victor Mocanu, de la Facultatea de Geologie şi Geofizică – Universitatea Bucureşti, când atenționează asupra pericolelor de cutremur tot mai crescute, care spune că: „România este o țară activă din punct de vedere seismic și ne putem aștepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat și falia Vidraru-Snagov-Shabla (Nord-Estul Bulgariei-n.r.), care se prelungește sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafață foarte periculoase”. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile. „În caz de cutremur, am putea avea de la 50.000 la 100.000 de răniți, în București. Și mă refer numai la răniți, fără a vorbi de morți. Cum faci față unui asemenea dezastru? Sistemul medico-sanitar nu este pregătit pentru așa ceva! Sunt multe de făcut, dar în primul rând ai nevoie de un plan de intervenție pe care să-l aplici”, ne-a declarat D.I. Mănăstireanu

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *