Din cuprinsul articolului
Deși, deocamdată, în țara noastră sunt doar 8 roboți chirurgicali, medicii români nu pierd timpul. Sute de intervenții sunt realizate anual, în condițiile în care astfel de operații sunt scumpe și se realizează pe banii pacienților, doar la cerere.
Dana Lascu
În România primul program de chirurgie robotică a început în ianuarie 2008, la Institutul Clinic Fundeni, odată cu programul robotic al Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec”. iar de atunci în țara noastră s-au realizat aproximativ 1.700 de operații robotice, din care cele mai multe – în jur de 1.000, la Fundeni. Programe de chirurgie robotică se desfășoară la: Institutul Fundeni, la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, la Spitalul Militar din București și la Spitalul Județean Timișoara, însă mai există trei sisteme la Spitalul „Theodor Burghele” – pentru intervenții de natură urologică, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, la Spitalul de Urgență Floreasca și la un spital privat din București. Ce tip de operații se fac Practic, în țara noastră, se efectuează operații robotice de: cancer de rect, de prostată și genital, hernie hiatală, splenectomie, pancreatectomie, gastrectomie, timectomie, hepatectomie, acalazie, afecțiuni ale tiroidei. Aceste intervenții, însă, nu sunt decontate și se fac doar la cerere. Costă în jur de 6.000 – 7.500 de euro. „Chirurgia robotică reprezintă un mare pas înainte față de chirurgia laparoscopică datorită unei ergonomii mai bune pentru chirurgie, vizibilității operatorii mai bune, instrumentelor chirurgicale mai fine și mai precise și, mai ales, datorită unui sistem informatic performant a că- rui dezvoltare în viitor va conduce la rezultate chirurgicale din ce în ce mai bune cum ar fi posibilitatea integrării imagisticii cu actul operator sau executarea unor timpi operatori exclusiv de către robot. Dezvoltarea sistemelor de transmisiune la distanță va putea face posibilă dezvoltarea telechirurgiei la o scară mult mai mare decât în prezent. Finanțarea chirurgiei robotice în țara noastră este în continuare un subiect deschis, dar în majoritatea țărilor în care se practică acest tip de chirurgie, s-au găsit soluții”, explică prof.dr. Irinel Popescu, promotorul chirurgiei robotice în România.
Primul Congres de Robotică, la București
La sfârșitul lunii octombrie a fost organizat la București primul Congres Internațional de Chirurgie Robotică din țara noastră, al patrulea la nivel mondial. La lucrările care au fost conduse de prof. dr. Irinel Popescu au fost prezenți peste 300 de participanți, dintre care 80 din străinătate. Principalele teme de dezbatere au fost: locul actual al chirurgiei robotice, progresele înregistrate, indicațiile de chirurgie și dificultățile legate de implementarea chirurgiei robotice în spitalele din lume.
„Îți trebuie specializare ca să operezi cu roboți”
În cei șapte ani de când se fac în România aceste intervenții, doar puțini chirurgi s-au specializat în acest sens, în străinătate. „La Spitalul Fundeni sunt 4 chirurgi titulari, spre exemplu. La celelalte spitale cred că sunt cam tot atâția, numă- rul nu este foarte mare, pentru că certificarea în robotică nu este încă foarte bine reglementată. Noi am făcut niște cursuri la Strasbourg, apoi am primit undă verde pentru a practica acest tip de chirurgie, dar în România nu există încă un sistem de specializare și certificare în chirurgia robotică și nici la nivel internațional nu sunt foarte bine reglate lucrurile”, a explicat prof.dr.Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec” de la Institutul Clinic Fundeni din București. Specialistul spune că majoritatea intervențiilor se fac pe banii pacienților și ai spitalului, la cererea expresă a bolnavilor. „Pacienții sunt foarte bine informați în ziua de astăzi. Toată lumea știe că un cancer de prostată, spre exemplu, se operează radical pe cale robotică și că rezultatele pe această cale sunt cele mai bune”. Totuși, pentru ca tot mai mulți bolnavi să poată beneficia de astfel de intervenții, care le salvează viața, ar trebui ca acestea să fie decontate de stat, dat fiind faptul că sunt extrem de costisitoare. „Dacă în cazul chirurgiei generale putem accepta că, deocamdată, marile spitale, iau exemplul Spitalului Fundeni, pot să-și permită să finanțeze cumva un program robotic, în așa fel încât să ofere toată gama completă pacienților, alegând cea mai bună soluție în funcție de caz, în cazul prostatectomiei radicale, după mine, finanțarea de la stat ar trebui să fie obligatorie, pentru că neacceptând această idee înseamnă că nu acceptăm progresul dovedit științific.”
Statul nu finanțează operații moderne
„Până în 2013, a existat un program al Ministerului Sănătății care finanța 150 de operații robotice pe an, în fiecare din cele două centre existente la acea dată. Acest program n-a mai continuat (…) Acum, centrele acestea, printre care și Institutul Clinic Fundeni, își gestionează singure, din fonduri proprii, în jur de 150 pe an. Statul român, în momentul de față, nu finanțează în mod specific astfel de intervenții. Altfel, însă, nu există nicio interdicție în executarea lor, nici laparoscopia nu e finanțată în mod specific și cu toate astea se fac mii de operații de acest fel pe an. Totuși, secțiile de chirurgie din marile spitale trebuie sprijinite în așa fel încât să poată oferi bolnavilor și acest tip de chirurgie, în condițiile în care știm deja că deocamdată nici Ministerul, nici Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu vor relua programul de finanțare specifică”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu.
Dr. Ioan Coman: „Nu m-aș mai întoarce la operația clasică”
Profesorul universitar din Cluj-Napoca spune că chirurgia robotică a schimbat total abordarea cancerului de prostată. Șansele de supraviețuire au crescut. La fel și speranța ca pacientul să poată duce o viață normală, inclusiv sexuală, după operație.
Din 2009, la Spitalul Municipal din Cluj-Napoca, mare parte din operațiile de cancer de prostată se realizează robotic. E vorba de aproximativ 50-70 de intervenții efectuate anual. „Laparoscopia inițială a fost 2D, ne-a fascinat pe toți, dar ne lipsea profunzimea, ne lipsea a treia dimensiune. Odată cu apariția robotului, chirurgia a descoperit ce înseamnă să operezi în 3D, să ai o vizibilitate maximă, să ai instrumente articulate care să-ți permită să obții rezultate oncologice funcționale de calitate, poate chiar mai bune decât cu abdomenul deschis pe centimetri întregi, cum se procedează în chirurgia clasică. Pentru noi, pentru urologi, cea mai atractivă operație robotică este cea pentru cancerul prostatic localizat”, explica prof. dr. Ioan Coman, la congresul de robotică desfășurat la București. Un pas înainte au fost și testele care depistează cancerul prostatic în faze incipiente. „Este mult mai ieftin să tratezi un pacient cu cancer prostatic localizat, poți chiar să-l vindeci, decât să tratezi un bărbat diagnosticat cu cancer de prostată în fază avansată, metastatică, atunci când nu poți obține vindecare, cu tot efortul personal, social și al asigurărilor de sănătate, poți doar să prelungești viața bărbatului, poate câțiva ani de zile, dar cu costuri enorme pentru societate și suferință teribilă pentru pacient și pentru familie și finalul nu poate fi evitat”, spune profesorul. Operația e scumpă, dar își merită banii Chiar dacă doar consumabilele pentru o astfel de intervenție costă în jur de 2.000 de euro, pe care îi achită pacientul, în lipsa unui program național care să deconteze astfel de intervenții, dacă pui în balanță beneficiile, atunci este – clar – un câștig. „Nu m-aș mai întoarce niciodată să operez clasic un bărbat cu cancer prostatic pentru că rezultatele oncologice și funcționale sunt net în favoarea intervențiilor minim invazive robotice. Spitalizarea este scurtă, suferința pacientului este incomparabil mai mică, se mobilizează în prima zi postoperator, se externează la 2-4 zile postoperator, pentru că tranzitul digestiv se reia a doua zi, pacientul se poate alimenta, structura este etanșă, așa că vindecarea este rapidă și la fel și reinserția familială și socială”, subliniază Ioan Coman.
Viitorii urologi învață să opereze cu robotul
Cum clinica de urologie pe care dr. Ioan Coman o conduce este universitară, beneficiari sunt și rezidenții, adică viitorii chirurgi care se specializează direct pe astfel de instrumente de ultimă oră. „Chirurgia robotică nu este numai a prezentului, ci, categoric, este și a viitorului, inclusiv în România. Vrem, nu vrem, progresul tehnologic ne obligă să ne adaptăm și altă soluție nu văd, cel puțin pentru cancerul prostatic, mulți ani de acum încolo!”, conchide șeful Clinicii de Urologie de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca.
„Roboții chirurgicali au fost inventați pentru Armată”
Col. prof. dr. Florin Alexandru Săvulescu spune că roboții chirurgicali au fost creați, inițial, pentru Armata Americană, întrucât cu ajutorul lor, chirurgul poate opera un pacient de la distanță, fără să meargă în zona de conflict.
Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila” din București a achiziționat un robot chirurgical, la sfârșitul anului trecut, printr-un efort al managementului unității și prin implementarea unui proiect pe bani europeni. „Acest robot funcționează în Clinicii de Chirurgie II de la Spitalul Universitar de Urgență Militar <> din București. Trebuie să vă spun că una dintre primele idei pentru care a fost creat acest robot a fost aceea ca Armata Americană să-l poată utiliza în teatrele de operații. Pentru ca un pacient care se află într-un teatru de operații să poată fi operat la distanță de către un chirurg supraspecializat, care nu poate să ia parte direct la operațiunile militare”, explică prof. dr. Florin Să- vulescu – șeful Clinicii de Chirurgie II de la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila” din București. Specialistul spune că acest nou tip de chirurgie este net superior celor anterioare, pentru că aduce o serie de avantaje nu doar pacientului, ci și chirurgului care efectuează intervenția. Mai ușoară decât intervenția laparoscopică „Chirurgia robotică reprezintă o procedură superioară chirurgiei laparoscopice prin avantajele pe care le oferă: pierderi sangvine reduse, infecții aproape inexistente, complicații infinit mai puține, o spitalizare redusă și o recuperare mult mai rapidă a pacienților. Ca orice procedură nouă, ea trebuie să fie bine cunoscută și prezentată publicului pentru că reprezintă o alternativă viabilă la chirurgia laparoscopică și la chirurgia clasică”. Cu toate acestea, roboții nu sunt, cel puțin deocamdată, capabili să opereze singuri. „Chirurgia robotică nu înlocuiește chirurgul, nu înlocuiește mâna chirurgului, ci doar o modelează, îi pune în valoare arta sa chirurgicală și îl ajută prin sistemul perfecționat care este utilizat. Sistemul transformă, practic, în timp real, mișcarea mâinii chirurgului într-una de mare finețe la nivelul instrumentelor”, spune șeful Clinicii de Chirurgie II de la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”.
^ „Sunt mult mai ușor de folosit”
Robotul chirurgical pe care Spitalul Militar din București îl are în dotare este un model cu patru brațe. Este folosit în intervenții oncologice, puține, deocamdată, ca număr față de cele realizate în celelalte centre. „Este intervenție minim invazivă, chirurgul nu mai stă în picioare ore întregi, el stă așezat la o consolă, vizionează imaginile 3D, cu o acuratețe mult mai mare. Instrumentele folosite au un grad mult mai mare de libertate, decât, să spunem, pensele obișnuite, și au exact același grad de libertate pe care le au și mâinile chirurgului”, explică col. prof. dr. Florin Alexandru Săvulescu. Deși spitalul se află în subordinea Ministerului Apărării, la această unitate medicală sunt operați și pacienți care nu au legătură cu Armata.
Medicina din Timișoara, pe harta chirurgiei robotice
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a achiziționat un robot ultraperformant care este, de acum, folosit în operațiile oncologice de la Spitalul Județean
Finalizarea acestui demers așează chirurgia timișoreană într-un club select, a declarat, la inaugurare, prof. univ. dr. chirurg Lazăr Fulger, coordonatorul proiectului. S-au și făcut primele intervenții chirurgicale cu acest robot, care este cel mai nou din gama sa. 15 pacienți operați deja „Sunt 15 pacienți care au fost operați în cursul procedurilor de verificare a aparaturii achiziționate în cadrul platformei de cercetare, 10 cancere de rect, 3 cancere de col uterin și 2 cancere de prostată. Riscurile sunt ca la orice intervenție, dar dat fiind marea acuitate a imaginii și buna vizibilitate în spații înguste, riscul de a face o leziune este mult mai mic decât în alte operații”, a afirmat Lazăr Fulger. Potrivit specialistului, utilizarea roboticii în chirurgie dă o serie lungă de avantaje, între care enumerăm: creșterea posibilității de a efectua o operație corectă din punct de vedere oncologic (se operează la nivel microscopic) și creșterea calității vieții, putându-se evita incontinența urinară după operațiile de prostată, dar și anusul contra naturii, în unele situații, în cancerele de rect. De asemenea, pierderile de sânge în cazul acestor intervenții sunt foarte mici, așa că pacientul nu necesită un tratament postoperator complicat. În acest moment, șase chirurgi timișoreni știu deja să lucreze cu „mâna robotică”, iar mai departe echipa își va perfecționa tehnicile și se vor aborda cât mai multe operații, spune managerul de proiect. Încă 150 de operații programate pentru perioada următoare „Proiectul a fost gândit ca un lanț trofic, în care fiecare element component este obligatoriu prezent. Etapele sunt în felul următor: se pune diagnosticul, urmează îndepărtarea tumorii, pe care o dai mai departe studiului la laboratorul de anatomie patologică”, a mai spus specialistul timișorean, care este și șeful Clinicii II Chirurgie a Spitalului Județean din Timișoara. În orașul de pe Bega o astfel de intervenție costă 6.000 de euro, dar avantajele sunt multiple, iar în perioada urmă- toare 150 de pacienți vor beneficia de serviciile acestui robot.
