Sănătate cu căștile în urechi

Sănătate cu căștile în urechi
Sănătate cu căștile în urechi

Câteva ore din zi trebuie să ne asigurăm că nu se deranjăm vecinii. Asta dacă nu vrem să încasăm vreo amendă. Gălăgia de orice fel te costă 1.500 de lei. Regulile sunt valabile nu doar pentru cei care locuiesc la bloc, ci și pentru localuri. Și, dacă insistăm cu gălăgia, lucrurile pot merge chiar mai departe. O amendă care nu își produce efectul aduce, de pildă, după sine, măsura închiderii restaurantului. Nu-s uitate nici persoanele fizice care, pentru nerespecarea orelor de odihnă, s-ar putea alege chiar și cu pedepse cu închisoarea.

Gălăgie facem însă și în trasportul public. Și nu mă refer la zgomotele obișnuite, ci la tinerii care ascultă muzică setând volumul, nu de puține ori, la maximum. Că depășește pragul admis de 89 de decibeli nu pare să-i deranjeze.

După o repriză de muzică intensă te-ai confruntat poate așa-numitele halucinații senzoriale, un fenomen cauzat de faptul că zona cerebrală procesează percepțiile auditive. E o formă de agitație numită supersensibilitate care apare atunci când celulele nervoase sunt lipsite de o stimulație normală.

Astfel, chiar și în absența muzicii tu continu să auzi în continuare muzică și asta pentru că urechea, devenită iritabilă, începe să se stimuleze singură. Halucinațiile senzoriale pot fi complexe și realiste, spun specialiștii și se află în legătură cu fiziologia creierului. Creierul uman folosește deci informații senzoriale pentru a consturi o lume senzorial, iar atunci când nu corespunde cu lucrurile din exterior ne confruntăm deja cu o halucinație.

Nu-i tânăr care să nu fi auzit măcar o dată cât de periculoasă poate fi pentru auz expunerea îndelungată la un volum fonic ridicat. Și, cu toate astea, încă de la prima oră a dimineții, pornesc să înfrunte o nouă zi mai rău ca la război.

Este știut faptul că, ascultând muzica preferată, endorfinele naturale din creier sunt eliberate dând acea stare de bine. Relaxarea este însă pusă de specialiști în legătură cu mintea liniștită. Practicăm yoga, meditația și suntem învățați să ne întoarcem la natură pentru a evita epuizarea minții. Sportul, alimentele, somnul au și ele rolul lor deloc de neglijat. Muzica are efect și asupra respirației, și asupra circulației, mai atrag atenția specialiștii, care explică faptul că muzica cu un ritm alert sau complex le intensifică, în timp ce melodiile lente au un efect opus, de scădere semnificativă a bătăilor inimii.

Există în același timp studii care arată că muzica sporește capacitatea de efort și ne motivează în lupta cu inactivitatea. Cercetătorii au mai arătat că anumite tipuri de muzică facilitează prelucrarea informațiilor, activând rememorarea lor. Astfel, dacă un copil mic este expus frecvent muzicii apar o serie de schimbări care se produc la nivelul unor procese psihice din creier. Se îmbunătățesc funcții cognitive importante, precum învățarea, memoria sau concentrarea.

Efectul muzicii poate fi utilizat în beneficiul nostru deschizând, după cum spuneam, posibilitatea îmbunătățirii atitudinii față de exercițiile fizice, aliat prețios în lupta cu kilogramelor în plus. Știind așadar că muzica îi ajută pe oamenilor în multe feluri, inclusiv să-și îmbunătățească performanțele atletice, să nu ne stresăm noi înșine mai mult decât este cazul și să fim ceva mai responsabili dacă nu cu stresul propriu măcar măcar cu stresul celor obligați să împartă același mijloc de transport cu noi.

Să știm cum funcționează urechea

Urechea răspunde undelor de presiune din aer colectate de urechea externă şi direcţionate prin canalul auditiv către membrana timpanală sau timpan. Mişcările timpanului sunt amplificate de un lanţ de trei oase subţiri din urechea medie: oscioarele.

Cohleea din urechea internă este partea sistemului auditiv responsabilă cu traducerea (convertirea energiei dintr-o formă în alta). Cohleea converteşte mişcările ferestrei ovale în unde staţionare de-a lungul membranei cohleare. Cilii aflaţi de-a lungul membranei reacţionează la mişcare. Ei produc impulsuri nervoase ce sunt trimise la creier prin nervul auditiv.

Adulţii normali aud frecvenţe de la 20 la 20000 Hz (sau, cu înaintarea în vârstă, de la 50 la 15000Hz).

0 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook