Statistică îngrijorătoare. Copiii români sunt codaşii Europei la spălat pe dinţi

Statistică îngrijorătoare. Copiii români sunt codaşii Europei la spălat pe dinţi
Statistică îngrijorătoare. Copiii români sunt codaşii Europei la spălat pe dinţi

Îngrijirea cavității bucale pare o adevărată povară pentru copiii români. Toate studiile din domeniu realizate la nivel național și internațional confirmă o realitate tristă: majoritatea copiilor din România ajung la stomatolog pe ultima sută de metri, în caz de urgență. Motivele invocate de cele mai multe ori de părinți sunt legate de costurile unui tratament și frica celor mici.

În timp ce în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană vizita la medicul dentist este obligatorie o dată pe an sau chiar la fiecare șase luni, pentru ca persoanele asigurate să beneficieze de asigurare medicală, în România există un dentist care lucrează cu Casa de Asigurări de Sănătate la 5000 de locuitori, ceea ce face ca accesul la control să fie extrem de complicat.

Rezultatul se vede înainte de toate în statistici,care ne dau codașii Europei la toate capitolele privind igiena sănătății orale atât în rândul adulților cât și al copiilor iar apoi în numărul celor care ajung la cabinet cu probleme agravante.

Dr. Diana Marin, medic pedodont, confirmă situația precară și  atrage atenția asupra rolului părinților în educația copiilor de la cele mai fragede vârste.

 Din cauza lipsei de informații sau a unora mai mult sau mai puțin avizate pe care părinții le primesc, mai mult de jumătate dintre ei ajung doar în situații limită cu cei mici la stomatolog. Cu toate că astfel de condiții creează disconfort celor mici, foarte mulți părinți nu duc la bun sfârșit planul de tratament recomandat după rezolvarea urgenței. Ori pentru o bună colaborare între medic și copil este esențial ca prima ședință să nu aibă loc sub presiunea rezolvării unei urgențe. Atunci când suferă și nu are o dispoziție foarte bună, copilul se va simți ușor presat să accepte tratamentul, chiar dacă nu este 100% împăcat cu ideea, astfel încât probabilitatea câștigării încrederii acestuia pe viitor în relația cu medicul este foarte mică spre deloc. În schimb, o consultație de rutină  îi oferă prilejul medicului de a da cât mai multe explicații, prin creearea unei povești care să îl atragă pe copil să vină în continuare cu drag și fără teamă la dentist. Este mult mai relaxant din punct de vedere psihic pentru micuț să știe că vine la o ,,simplă’’ verificare, nemaivorbind de costurilemultreduse, încondițiileîn care leziunilecarioasedescoperiteînstadiu incipient necesită un tratament minim invaziv.

 Surprinzător mai este și faptul că urgența care îi face cel mai des pe părinți să-și ducă copiii la cabinet este apariția unui episod dureros acut. Potrivit specialiștilor, nu toți părinții ajung cu micii pacienți la dentist de la apariția primei simptomatologii, ci abia după ce au încercat să rezolve lucrurile cu ajutorul antiinflamatoarelor, fără să trateze însă cauza. Mai mult, este des întâlnită ideea că dinţii de lapte nu trebuie trataţi, aşa cum se face în cazul celor definitivi.

Dr. Diana Marin apreciază că „este esențial de știut că diferențele în cazul tratamentelor dinților de lapte și celor definitivi se fac doar din punct de vedere al materialelor, datorită compoziției diferite a structurilor componente, însă manoperaeste aceeași, de la cele mai simple la cele mai complexe, precum obturații/plombe simple, tratamente endodontice/scoaterea nervului, extracții cu anestezie. Importanța controalelor periodice, așadar, este aceeași ca și în cazul adulților, putându-se verifica, de exemplu, erupția dinților definitivi și exfolierea celor de lapte sau estima necesitatea unor tratamente complementare precum cel ortodontic. De asemenea, este important de știut că rutina în cazul dinților de lapte este prezența cariilor interdentare ce apar chiar și la pacienții cu o igienă dentară bună dar care nu folosesc ața dentară sau dușul bucal.

 Conform studiilor, cei mai mulți dintre adulți se spală mai energic și regulat pe dinți cu două săptămâni înainte și după vizita la dentist. Iar obiceiul lor e transferat printr-un testament nescris copiilor. În plus, după finalizarea planului de tratament părinții au tendința de a crede că aici se termină totul.

 ”Chiar dacă un dinte este tratat, el poate fi afectat din nou de o carie dacă nu este corect periat acasă. Această îngrijire a tratamentelor acasă se face, deopotrivă, printr-o dietă echilibrată cât și printr-o igienă exemplară  ce presupune un periaj corect, completat de folosirea aței dentare și de clătirea cu apă de gură. Prima ședință de educație privind igiena orală ar trebui să fie făcută în cabinetul stomatologic de către medicul specialist pedodont atât părintelui cât și copilului, urmând ca adultul să-l sprijine pe cel mic în consolidarea metodelor și punerii în practică”, a adăugat Dr. Diana Marin.

În România există 400.000 de copii care nu au pus niciodată mâna pe o periuţă de dinţi şi nici nu au simţit vreodată gustul pastei de dinţi. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că 75% dintre ei au carii pe dentiţia temporară şi 4 din 10 pe cea definitivă.

20 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook