Stentul coronarian scade considerabil riscul de accident vascular al pacienţilor cu fibrilaţie atrială. Ce presupune şi care sunt riscurile

Stentul coronarian scade considerabil riscul de accident vascular al pacienţilor cu fibrilaţie atrială. Ce presupune şi care sunt riscurile
Stentul coronarian scade considerabil riscul de accident vascular al pacienţilor cu fibrilaţie atrială. Ce presupune şi care sunt riscurile

Fibrilaţia atrială este o aritmie frecventă ce apare în special la persoane în vârstă. În mod normal bătăile inimii sunt ritmice. În fibrilaţia atrială semnale electrice anormale determină camerele superioare ale inimii, numite atrii, saă tremure sau să fibrileze. O inimă aflată în fibrilaţie nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală.

Fibrilaţia atrială creşte riscul pentru accidentul vascular cerebral deoarece inima în fibrilaţie face ca sângele să se acumuleze la nivelul atriilor. Această acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri în atrii. Dacă inima pompează acest cheag în circulaţie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate bloca fluxul sângelui către creier, determinând producerea unui accident vascular cerebral.

Deşi nu este o procedură nouă, angioplastia coronariană nu este o modalitate de tratament des folosită. Angioplastia coronariană reprezintă procedeul de deschidere a arterei coronare stenozate (îngustate) cu ajutorul unui balon care se umflă la acest nivel. În ceea ce vă privește, procedura în sine se aseamănă cu cea efectuată pentru coronarografie.

După deschiderea arterei coronare cu ajutorul balonului, se va monta la acest nivel un stent.

Acesta reprezintă un tub sub formă de rețea metalică cilindrică, având capacitatea de a menține vasul de sange deschis.

Un studiu amplu a demonstrat însă că pacienţii cu fibrilaţie atrială care au optat pentru stent coronarian au au avut rezultate mai bune decât cei care au folosit doar medicamente. În timpul studiului, pacienţii cu stent coronarian au avut ceeaşi rată de accidente vasculare ca persoanele care nu aveau fibrilaţie atrială.

Cum decurge procedura de angioplastie coronariană?

Angioplastia poate fi practicată prin incizie chirurgicală sau pe cale transcutanată:

  1. angioplastia prin incizie utilizeaza o portiune/fragment de vena sanatoasa (prelevat, in general, de la gamba bolnavului) sau de tesut sintetic (patch) cu care se restaureaza partea bolnava dupa incizia longitudinala a peretelui vasului.
  2. angioplastia pe cale transcutanata utilizeaza o sonda cu un balonas gonflabil. Ea nu se aplica decat ingustarilor localizate si este inoperanta pe un fragment arterial total obturat. Injectarea unui produs de contrast iodat, reperabil prin radiografie permite identificarea, localizarea zonei ingustate si controlul in ce priveste pozitionarea sondei. Aceasta este introdusa in vasul bolnav pe ocolite, printr-un vas periferic (de exemplu, artera femurala); balonasul, plasat la nivelul ingustarii arteriale, este apoi umflat pentru a dilata segmentul atins. Dupa obtinerea unui rezultat satisfacator (disparitia completa a stenozei sau persistenta unei stenoze minime nu deranjeaza curgerea sangelui), sonda si balonasul sunt retrase.

De obicei procedura dureaza intre 1 ora si jumatate si 2 ore si jumatate, dar pregatirea si recuperarea face ca aceasta sa dureze cateva ore. Pacientul poate ramane in spital sub observatie medicala peste noapte, dupa angioplastie.

Care sunt complicatiile angioplastiei coronariene?

Complicatiile grave ale angioplastiei pe cale transcutanata (obturarea arterei prin clivajul peretelui sau hematom, hemoragie) sunt rare. Dupa o vreme, poate uneori sa reapara o noua ingustare (restenoza): ea este atunci tratata, in mod obisnuit cu succes, printr-o noua angioplastie.
In cazurile de restenoze coronare, relativ frecvente, tehnicile de reparare s-au diversificat azi:

  • utilizarea laserului, a unui rotoblator (freza pivotanta de mare viteza)
  • amplasarea unui stent (armatura intraarteriala).

Cateterismul cardiac și angioplastia sunt proceduri medicale comune în care incidența complicațiilor este rară, dar, ca și în orice altă intervenție efectuată la nivelul inimii, pot apărea probleme medicale serioase, chiar fatale.
Printre complicațiile legate de procedură se numără:

  • sângerarea, infecțiile, durerea la locul de inserție al cateterului
  • leziuni ale vaselor de sânge datorate cateterului
  • reacții alergice datorate substanței de contrast

Alte complicații mai puțin intâlnite includ:

  • tulburări de ritm ale inimii (bătăi frecvente, sau prea lente, sau neregulate ale inimii)
  • afectarea rinichilor datorată substanței de contrast
  • scăderea tensiunii arteriale
  • acumularea de sânge sau lichid în sacul care inconjoară inima (pericard)
  • necesitatea efectuării de urgență a intervenției chirurgicale pe cord
  • atacul ischemic cerebral
  • stopul cardiac
  • deces

Riscul complicațiilor este mai ridicat în cazul:

  • pacienților cu diabet
  • pacienții cu afecțiuni renale
  • pacienții vârstnici (> 75 de ani)

Este esențial să retineti că angioplastia și stentul reprezintă un tratament eficient numai în condițiile în care vă tratați în paralel factorii de risc coronarian (prin scădere în greutate, oprirea fumatului, scăderea lipidelor și glicemiei, controlul tensiunii arteriale).

În caz contrar, există un risc important de restenozare (reîngustare) a arterei dilatate!

 

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *