Strategii eficiente pentru recuperarea post accident vascular cerebral

Strategii eficiente pentru recuperarea post accident vascular cerebral
Strategii eficiente pentru recuperarea post accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) în România aproape egalează infarctul de miocard din punct de vedere al numărului de cazuri, iar una dintre complicațiile sale este spasticitatea de membru superior, care se răsfrânge asupra calității vieții pacientului în plan individual, familial, profesional și social.
Îngrijirea post AVC necesită o echipă multidisciplinară care să asigure, pe de o parte, un tratament personalizat, bazat pe cele mai recente tehnici din domeniu, iar pe de alta recuperarea medicală – este concluzia mesei rotunde ”Recuperarea post- AVC- Strategii eficiente în managementul spasticității de membru superior”, organizată miercuri, 5 aprilie, de revista Politici de Sănătate.  Evenimentul s-a desfăşurat sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, cu sprijinul Ipsen.

Strategii pentru creșterea calității vieții pacienților

Conform European Cardiovascular Disease Statistics, România se poziționează pe penultimul loc în ceea ce privește mortalitatea prin accident vascular cerebral, fiind depășită doar de Bulgaria. Cauzele care stau la baza acestor statistici nefaste sunt multiple: finanțare slabă, deficit de medici și centre speciale, factori de risc asociați etc. ”Soluția o reprezintă o abordare integrate a afecțiunilor cardiovasculare, de la prevenție, tratament și până la asigurarea calității vieții celor diagnosticați cu astfel de boli. Una dintre complicațiile AVC este spasticitatea de membru superior, care se răsfrânge asupra calității vieții pacientului în plan individual, familial, profesional și social”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială.

Impact dramatic asupra vieții pacienților

Aproape jumătate dintre pacienții care au suferit un atac vascular-cerebral (AVC) se confruntă cu spasticitate de membru superior- o condiție cronică asociată cu simptome precum contracturi musculare, slăbiciune musculară, deficit senzorial și coordonare deficitară. Afecțiunea are un impact dramatic asupra activităților zilnice și asupra calității vieții pacientului și aparținătorilor acestuia.
”Terapia pentru spasticitate este extrem de importantă pentru funcționalitatea pacientului și pentru calitatea vieții acestuia. Trebuie definit cadrul legal în care anumiți pacienți pot beneficia de această terapie”, a atras atenția prof. univ. dr. Bogdan O. Popescu, vicepreşedinte Comisia de specialitate Neurologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, președinte ales al Societăţii de Neurologie din România. ”În momentul de față, standardul de aur în tratamentul spasticității îl reprezintă blocurile neurolitice și, în special, blocurile cu toxină botulinică”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Berteanu, preşedinte Comisia de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare din cadrul Ministerului Sănătăţii.
”Toxina botulinică este un medicament cu prescripție care se administrează în spital și de către medici cu experiență”, a menționat dr. Marius Tanasă, consilier Agenția Naională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).”Noi de cinci ani de zile tot reiterăm la minister, proiecte, programe clare de instituire a unor competențe pentru medicii neurologi, între care cel puțin două vizează discuția de aici: competența pentru tulburările de comportament motor și boala Parkinson. Pentru că  a administra toxină botulinică nu se reduce doar la a lua toxina și a injecta-o. Eu chiar mâine termin cursul de terapia distoniilor și spasticității, pe care îl fac prin UMF, dar este un curs de cunoaștere, el nu are o finalitate printr-o competență. Ar fi dacă Ministerul ar recunoaște competența”, a atras atenția prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedinte de Onoare “ad vitam” al Societăţii de Neurologie din România, şef Clinica de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Pacientul cu AVC trebuie tratat integrativ

Împreună cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral este principalul ucigaș al populației României, însă încă nu i se dă importanța cuvenită în strategiile de sănătate. ”Și nu numai mortalitatea este dramatică, ci și ceea ce se întâmplă cu supraviețuitorii unui AVC. Sechelele după AVC, care înseamnă nu numai tulburări motorii, ci și de limbaj, psihologice, degradare cognitivă spre demență sunt o altă mare problemă. Pacientul cu AVC trebuie tratat integrativ cu toate problemele lui și orice strategie terapeutică trebuie foarte bine personalizată”, a  mai spus prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru.
”Problema majoră este ce facem cu pacientul după ce se externează? Reabilitarea pacientului cu AVC este extrem de costisitoare”, a atras atenția Valentin Anei, preşedinte al Societatății Române de Prevenirea şi Recuperarea Medicală a Persoanelor cu Accident Vascular Cerebral. ”În general pacienții sunt persoane tinere. Și sunt o mulțime de dizabilități invizibile peste care acestor persoane tinere le este foarte greu să treacă. Prin urmare, chiar dacă există recuperare neurologică, partea de sprijin și de suport neurologic este foarte importantă. Acești pacienți sunt pacienți care nu mor, iar aceste probleme, într-o țară lipsită de finanțare, sunt lăsate la coadă”, a declarat Cristina Vlădău, vicepreședinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurdegenerative din România (APAN România).
”E o mare problemă că, din nefericire, mulți pacienți nu au acces la ceea ce înseamnă pentru mine sănătate. Poate că și noi, ca societate civilă, trebuie să ne implicăm mai mult. Conștientizarea, educarea și informarea cetățenilor din România este o mare problemă”, a  afirmat Radu Gănescu, președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Tocmai pentru a veni în sprijinul pacienților, Societatea Română de Reabilitare Medicală a lansat www.postavc.ro . Motto-ul acestui proiect este “Exisă viață după accidentul vascular cerebral”. ”Informațiile de acolo sunt adresate exclusiv celor care au trecut printr-un accident vascular cerebral și famiilor lor. Nu sunt neapărat informații medicale, însă cred că sunt informații importante pentru că pacienții și familiile lor pot afla unde trebuie să meargă, de ce acte au nevoie pentru diverse dosare pe care le au de depus pe la diverse ministere, cine îi poate evalua, pot să afla care este riscul pe care cineva îl are pentru a face accident vascular cerebral la un moment dat” a declarat conf. univ. dr. Adrian Bighea, vicepreşedinte Comisia de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, președinte Societatea Română de Reabilitare Medicală.

Strategii pentru creșterea calității vieții pacienților

Toate aceste măsuri necesită modificări legislative, care nu se pot realiza fără o implicare comună a profesioniștilor din sănătate și a beneficiarilor sistemului- pacienții. ”Comisia pentru Sănătate și Familie este deschisă către propunerile de modificări legislative care să îmbunătățească accesul pacienților la tratament”, a declarat conf. univ. dr. Florin Corneliu Buicu, preşedinte Comisia pentru Sănătate şi Familie, Camera Deputaţilor. ”Așteptăm propunerile celor implicați pentru îmbunătățirea sau, mai bine zis updatarea, strategiilor care să se reflecte într-o calitate mai bună a vieții pacienților”, a completat dr. Rareș Trișcă, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

9 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook