Terapia prin muzică

Terapia  prin  muzică
Terapia prin muzică

Cum ar fi să mergem la medic cu o durere și să primim o rețetă … muzicală? Profesor dr. Ioan Bradu Iamandescu ne tratează prin muzică

Carmen Anghel

Profesor dr. IoanBradu Iamandescu, șeful Catedrei de Psihologie Medicală și Psihosomatică a UMF „Carol Davila” din București, este autorul primului tratat de muzicoterapie din România.
Cum ne putem baza pe muzică atunci când avem probleme medicale? „Muzica posedă proprietatea de a realiza la nivelul creierului modificări în stare să stimuleze zonele de recompensă (stimulate și de ciocolată, alcool, mâncare etc). Se produc două tipuri de emoții: relaxare, meditație, liniște interioară (uneori melancolie și chiar tristețe), dar și stări de bucurie, elan, triumf și stimulare generală a organismului. Aceste două tipuri fundamentale de efecte ale muzicii – efect relaxant și efect stimulant – sunt folosite de ascultătorul obișnuit, sănătos în combaterea stresului (efect relaxant – recuperator), dar și în modificarea unei stări dispoziționale negative, în special la depresivi. Muzica veselă, tonică – vezi clasicii Haydn, Mozart și Beethoven.”
Dar muzica poate avea și alte efecte. „Poate influența toate funcțiile organismului, începând cu tonusul muscular (relaxat sau crescut) și terminând cu activitatea tuturor organelor și aparatelor. Aceste efecte sunt datorate eliberării unor neuromediatori, ale căror proprietăți (în special stimulante) sunt însoțite de un efect foarte important al muzicii – antialgic, realizat de endorfine. Acest efect este utilizat în practica medicală în combaterea anxietății și a durerii dentare, în pregătirea și însoțirea efectuării endoscopiilor, în calmarea durerilor post operatorii, în «netezirea» tratamentelor recuperatorii la bolnavii cu hemipareze, hemiplegii. De asemenea, muzica poate crește capacitatea de memorizare – muzica barocă crește randamentul memoriei cu circa 30 la sută, așa cum a demonstrat o fostă doctorandă de a mea, actualmente lector univ., Liliana Neagu, și poate dezvolta gândirea spațială, matematică și pe cea specifică sintezelor – filosofia, astronomia etc.- numit efectul Mozart.”

„Rețete” muzicale
Relaxantă/inductoare de somn
Schumann („Abends” din Fantesiestucke op.4 nr. 1); Sibelius (Partea I din Simfonia III, fragment); Ceaikovski (Partea a III-a din Simfonia I „Visuri de iarnă”, fragment); Dvorak (Primele două părți din Serenada pentru orchestră de coarde, integral); Beethoven (Romanța în fa major pentru vioară și orchestră, integral); Haendel (Partea I din Concerto grosso op.6 nr.1); Elgar („Cântec de dimineață”, integral).
Pentru stimulare, „energizare”
J.S.Bach (finalul Concertului branderburgic nr. 3); Mozart (Partea a III-a Menuet din Simfonia a 39-a în mi bemol major); Albeniz („Triana”- suita „Iberia”, varianta orchestrală); Mendelssohn-Bartholdy („Presto saltarello”, partea a IV-a din Simfonia a IV-a „Italiana”); Wagner (Preludiu la actul III al operei „Lohengrin”); Chopin (Marea poloneză în la bemol major, versiunea inițială pentru pian); Haciaturian („Dansul săbiilor” din baletul „Gryaneh”); Enescu („Bourre”, din Suita I pentru orchestră); Saint-Saens (finalul Suitei „Carnavalul animalelor”); Ceaikovski (partea a III-a din Simfonia a VI-a „Patetica”).

Tratarea astmului bronșic

În terapeutică, muzica are un rol adjuvant terapiei medicamentoase. „Este adevărat, sunt performanțe terapeutice mai reduse, dar fără dezavantajele efectelor secundare ale medicamentelor”, spune prof.dr. Iamandescu. Un exemplu îl reprezintă efectul muzicii asupra astmului bronșic, demonstrat prin înregistrări obiective (probe spirografice) la astmatici. Dar are efect și asupra valorilor tensionale, la hipertensivi, care sunt ameliorate în mod semnificativ după ascultare. „Trei dintre doctoranzii mei au realizat astfel de rezultate în cadrul unor teze susținute la UMF <<Carol Davila>>, sub conducerea subsemnatului: lector univ. Carmen Răpițeanu, as. univ. Dr. Ioana Cioca și dr. psiholog Florin Popilean.”
Cum alegem muzica este întrebarea care apare după aceste demonstrații de utilitate.
„Personal, m-am încăpă­țânat să promovez, în selecția temei pieselor muzicale, fragmente orchestrale sau camerale din muzica clasică, romantică și a clasicilor secolului al XX-lea: Richard Strauss, Șostacovici, Prokofiev, Debussy, Ravel, Siberius etc. M-am bazat pe cercetările făcute de neurologi reputați de la centrul de muzică și medicină din Viena, fondat de Herbert von Karajan, precum și pe lucrările profesorului ST. Koelsch, care au demonstrat că muzica clasică, în special Mozart, activează între 90 și 100 la sută din neuronii scoarței cerebrale, realizând un efect maxim asupra sănătății mentale și somatice (fizice).”

Funcțiile muzicii
Cum ne influențează muzica, chiar dacă nu suntem melomani convinși? Iată funcțiile ei. Emoțională: cathartică (relaxare), energetică (dinamizatoare); cognitivă: stimularea imaginației, dezvoltarea gândirii (spațială, gândire matematică); fiziologică: activare neuroendocrinoimunologică, modificări somatoviscerale; socială: comunicare, coeziune de grup; pedagogică: dezvoltarea memoriei, favorizarea învățării; terapeutică: efecte anti-distress + efecte eustress, psihice și neurologice, chirurgicale, psihosomatice. Studiile au arătat că, chiar dacă nu suntem împătimiți ai muzicii clasice, efectele sale se produc oricum.

Tags: ,
Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *