Tusea: când reprezintă un motiv de îngrijorare și cum poate fi tratată prin metode naturiste

Tusea: când reprezintă un motiv de îngrijorare și cum poate fi tratată prin metode naturiste
Tusea: când reprezintă un motiv de îngrijorare și cum poate fi tratată prin metode naturiste

Tusea este un act reflex declanşat de iritaţia mucoasei căilor respiratorii. De foarte multe ori, joacă un rol util şi nu este un simptom care trebuie neapărat tratat. Depinde de cauza care o declanşează.

În sezonul rece, gripele şi răcelile (ambele sunt cauzate de viruşi) sunt principalele motive responsabile şi de tuse. Febra mare (39-40 de grade C) şi tusea seacă, care poate persistă şi câteva săptmâni, sunt semne care indică faptul că la mijloc este gripa. În răceli, în schimb, durata acceselor de tuse este mult mai scurtă.

Lichidele facilitează eliminarea secreţiilor

În astfel de situaţii medicii nu recomandă administrarea imediată a antibioticelor. În primă fază se folosesc instilaţii nazale cu ser fiziologic. Se completează totul cu ceaiuri calde, cu lămâie sau portocală. Lichidele (apă, ceai, supă, sucuri) păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor. În plus, se recomandă calmante ale tusei, diferite în funcţie de tipul de tuse. Pentru tuse uscată (nerpoductivă), spre exemplu, se dau siropuri care acţionează selectiv la nivelul centrilor nervoşi ai tusei.

Tusea cronică nu înseamnă astm!

Lucrurile se complică atunci când tusea durează mai mult de trei săptămâni. Este un semn că tusea este cronică şi de foarte multe ori este dificil de diagnosticat. Tuşesc aşa mult copiii care au astm bronşic (frecvent se pune greşit acest diagnostic), dar şi cei cu reflux gastroesofacian (când există o legatură proastă între esofag şi stomac, conţinutul stomacului refluxează, întorcându-se în esofag). Studii făcute la nivel internaţional despre cauzele care generează tuse cronică la copii arată că în 32 la sută dintre cazuri de vină este astmul bronşic, în 23 la sută bolile ORL (gen sinuzită), refluxul gastro-esofagian (în 15 la sută dintre situaţii), probleme cardiace (în 12 la sută). Tusea psihogenă (pe fond psihic) se manifestă în 10 la sută dintre copii iar un corp străin în bronhii este vinovat doar în 1 la sută dintre situaţii. Până la vârsta de un an şi jumătate, cele mai frecvente cauze ale tusei sunt anomaliile cardiace şi refluxul gastro-esofagian, între un an şi jumătate şi 6 ani, două diagnostice sunt mai frecvente, respectiv sinuzita şi astmul bronşic, iar între 6 şi 16 ani intervine tusea pe fond psihic şi sinuzitele.

Tusea, astmul şi sinuzitele

În cazurile de astm, tusea este seacă, neproductivă, se declanşează la efort, la aer rece. Apare mai ales noaptea şi are variaţii sezoniere. Între 5-12 la sută din populaţia României suferă de o formă de astm, prevalenţa bolii fiind mai mare în zonele poluate. Astmul bronşic debutează cu crize de sufocare, manifestate în special noaptea, însoţite de un episod de tuse. După acest episod de tuse, care trezeşte copilul din somn, apare o senzaţie de greutate la nivelul toracelui şi un zgomot în piept (hârâit).

Crizele pot fi declanşate de diferiţi factori alergici: praful de casă, polenul, escoliaţiile de la animale sau hrana pentru peşti. Astmul bronşic răspunde la tratamentul cu bronhodialtatoare, spre deosebire de celelalte afecţiuni manifestate şi prin tuse.

Sinuzita cronică a copilului poate fi de asemenea o cauză a tusei cronice. Frecvent în sinuzite apar şi obstrucţii nazale (copilul nu respiră bine pe nas şi are tendinţa de a respira pe gură) sau rinoree (scurgerea mucoasei nazale). Specialiştii afirmă că sinuzita cronică poate fi însoţită şi de dureri de cap, febră intermitentă, iritabilitate ori lipsa poftei de mâncare. Şi refluxul gastro-esofagian este una dintre principalele cauze ale tusei cronice la copii (în circa 15 la sută dintre cazuri). În astfel de situaţii, dacă tratamentul medicamentos, recomandat de specialişti gastro-enterologi,  nu are efecte se poate încerca tratamentul chirurgical modern (celioscopie ) sau clasic (prin tăietură).

Adolescenţii tuşesc pe fond psihic

Un tip speciala de tuse, manifestată  mai ales în perioada pubertăţii, este cea care apare pe fond psihic (tuse psihogenă).  Este seacă, nu jenează copilul, însă îi deranjează pe cei din jurul lui şi prezintă o particularitate: nu răspunde la nici un medicament anti-tusiv.

Poate să apară între 25 până la 50 la sută din cazuri după o infecţie banală a căilor aeriene superioare. Un studiu realizat de specialişti englezi a arătat spre exemplu că la copii şi adolescenţii între 6 şi 16 ani tusea psihogenă apare în 32 la sută dintre cazuri (durează mai mult de patru săptămâni, însă analizele nu indica nici o problemă). Terapiile comportamentale, descoperirea factorilor care o cauzează, relaxarea, exerciţiile respiratorii sunt câteva modalităţi prin care specialiştii tratează acest timp de tuse. Mulţi copii cu astfel de probleme prezintă şi diverse ticuri motorii.

Siroupuri naturale anti-tusive

Unul dintre cele mai eficace siropuri pentru opriea tusei, ce poate fi folosit atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, se face cu lămâie şi glicerină. Fierbeţi, timp de 10 minute, la foc moale, o lămâie apoi stoarceţi bine lămâia într-un pahar. În sucul care rezultă se adaugă două linguri de glicerină. Amestecul se agită bine, iar paharul se umple cu miere. în loc de lămâie puteţi folosi şi oţet de mere. Siroul se bea de şase ori pe zi, câte o linguriţă, când tusea este gravă, astfel: dimineaîa,  la trezire, înainte de prânz, după prânz, la câteva ore după prânz, la cină şi seara la culcare. Dacă tusea se ameliorează, se reduce şi cantitatea de sirop care se consumă.

Scăpaţi de tuse cu inhalaţii pe bază de plante

Plante folosite sub formă de inhalaţii precum muşeţelul, levănţica sau cimbrul acţionează asupra organismului prin fluidificarea secreţiilor bronhice, ceea ce duce la uşurarea expectoraţiei.

Luaţi părţi egale din următoarele plante: muşeţel, lenvănţică, cimbru, izmă, rozmarin, frunze şi ramuri tinere de pin de munte. Din acest amestec de plante folosiţi două linguri la un litru de apă fierbinte, pe care-l puneţi într-un vas smălţuit, cu gura largă. Persoana bolnavă se aşează în faţa vasului, aplecându-se cu capul deasupra lui şi se acoperă cu un prosop de baie. Atâta timp cât din bol ies aburi se aspiră pe nas şi pe gură, alternativ, timp de 20-30 minute. După ce prosopul este dat la o parte se şterge faţa cu o cârpă umedă, uscându-se apoi cu un prosop, acesta lăsându-se ceva timp pe cap, până se răcoreşte. Se recomandă două inhalaţii pe zi, una dintre ele seara, înainte de culcare.

Uleiuri de brad şi pin cu efecte antiseptice

În plus, se mai pot folosi la inhalaţii şi uleiul de brad, de pin sau de molid, datorită efctelor antiinflamatorii şi antiseptice asupra căilor respiratorii. Puneţi câteva picături de ulei într-un vas cu apă fierbinte şi aspira]i adânc vaporii degajaţi. În plus, uleiul de ienupăr (cu efect calmant) sau de isop, se folosesc în acelaşi mod (se pun câteva picături într-un vas cu apă fierbinte şi se inspiră adânc. Se recomandă inhalaţii de 2-3 ori pe zi).

O altă soluţie pentru remedierea tusei este rădăcina de nalbă. Se pune în apă rece de seara până dimineaîa. Se strecoară şi se bea apa rezultată.

Horoscopul zilei - Evenimentul zilei - evz.ro
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *