Un psihiatru de la Cambridge aruncă bomba: DEPRESIA este o boală fizică, nu psihică

Un psihiatru de la Cambridge aruncă bomba: DEPRESIA este o boală fizică, nu psihică
Un psihiatru de la Cambridge aruncă bomba: DEPRESIA este o boală fizică, nu psihică

Este una dintre cele mai răspândite afecțiuni. Aproximativ 5% din populația lumii este captivă acestei boli, iar până în 2020, se estimează că depresia va deveni principala cauză a dizabilității în lume.

Georgiana Ioniță

În condițiile în care, în ultimii 40 de ani, nu a existat un progres semnificativ în tratamentul depresiei, un psihiatru de la Universitatea Cambridge vine cu o ipoteză care ar putea zgudui lumea medicală.

Psihiatrul Edward Bullmore spune că depresia nu este o afecțiune psihică, ci fizică. În cartea sa, The
Inflamed Mind, el afirmă că depresia survine în urma unor inflamații din organism, ceea ce deschide
posibilitatea unor noi abordări de tratament.

În acest moment, în tratamentul depresiei, medicii prescriu cel mai frecvent antidepresivele de tip SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) – care însă nu au succes la toți pacienții. Mai mult, aceste medicamente vin și cu o serie de reacții adverse, cum ar fi insomnia, probleme sexuale și dificultățile de concentrare.

O inflamație a creierului

Psihiatrul Edward Bullmore de la Universitatea din Cambridge este de părere că depresia este cauzată de o inflamație. Mai mult, acesta afirmă că dacă tratăm inflamația, depresia este atenuată. „Inflamația este prima linie de apărare a organismului și apare atunci când moleculele mesagerului sistemului imunitar(citokine) alertează “trupele de şoc”, (macrofagele) celulelor albe din sânge, pentru a ataca și distruge invadatorii – cum ar fi infecția bacteriană.

Ca parte a răspunsului imun, vasele de sânge se dilată pentru a pompa mai mult sânge în zona afectată, pentru a o repara. “Cele mai evidente semne de inflamație sunt roșeața și umflarea care apar atunci când vă tăiați, de exemplu”, explică medicul.

Însă, potrivit mediculului, acest răspuns imun poate fi o sabie cu două tăișuri și poate afecta și celulele
sănătoase. Nivelurile ridicate de inflamație sunt asociate cu cele mai multe boli cronice, inclusiv diabetul și cancerul, precum și artrita reumatoidă, astmul și bolile gingivale.

Nivelul de serotonină contează

Studiile despre depresie arată că oamenii care suferă de această afecțiune, au un nivel scăzut de serotonină. Dacă teoria profesorul Bullmore se adeverește, atunci, pe lângă antidepresive, pacienții ar putea fi tratați și cu medicamente antiinflamatorii, sau chiar și cu aspirină sau ibuprofen.

Cazul de la care pornește ipoteza

Psihiatrul Edward Bullmore povestește în cartea sa că, în 1989, a avut ca pacientă o femeie care suferea, aparent, de artrită severă. Acesta spune că deși femeia prezenta simptome evidente de artrită (mâini umflate și dureroase), în loc să scrie imediat o rețetă pentru un analgezic antiinflamator, el a întrebat-o cum se simțea.

„În șoaptă, dar clar, mi-a spus că are un nivel foarte scăzut de energie”, scrie el. „Nimic nu-i mai plăcea; avea insomnii și o stare de tristețe, fără un motiv anume. Avea toate semnele clasice de depresie”, punctează medicul.

Profesorul nu a diagnosticat una, ci două afecțiuni: artrita și depresia. Acesta spune că această situație este clasică în medicină. „Când se întâlnesc două afecțiuni, ele sunt separate, sau una este cauzată de cealaltă? Depresia a fost cauzată de durerile provocate de artrită și de starea incomodă a pacientei sau de inflamația instalată în corp?”

Și alte boli au același efect
Teoria lansată de medic este că, pe fondul inflamației artritei, bariera hematoencefalică a împiedicat sistemul imunitar să acționoneze asupra fluxului sangvin, cauzând astfel încă o inflamație, care a stat la baza depresiei.

Mai mult, psihiatrul atrage atenția asupra faptului ca nu doar bolile și infecțiile cauzează inflamații în
corp. Obezitatea este o altă cauză a inflamațiilor, în special de grăsimea stocată în jurul abdomenului
(o sursă de citokine inflamatorii). La fel și obiceiuri precum fumatul, sedentarismul și dietele bogate în
zaharuri, favorizează și mențin inflamațiile în organism.

Profesorul Bullmore atrage atenția și asupra infecțiilor gingivale, care se manifestă prin inflamații puternice, cât și asupra bacteriilor intestinale, care sunt strâns legate de sistemul imunitar și de creier. Odată cu tratamentul medicamentos, el sfătuiește pacienții depresivi să fie atenți și la stilul de viață și să evite stresul, nopțile pierdute și alimentația haotică.

Simptomele fizice și psihice ale depresiei

Simptome: scăderea capacității de concentrare, senzație de greutate în membre, dureri musculare, lipsă de energie, ipohondrie, oboseală nejustificată, palpitații, tulburări de somn, vedere încețoșată, cefalee, hiperventilație, anorexie sau bulimie, tulburări digestive, tulburări de dinamică sexuală, pierderea încrederii în sine, privire în gol și tristețe, agitaţie, iritabilitate, plâns excesiv, sentimente de vinovăție, inutilitate, neputință, pesimism, simptome fizice care nu răspund la tratamentul convențional, teamă, anxietate, neputința de a duce anumite planuri la bun sfârșit, senzația de a fi dezamăgit pe cei din jur, dependența de anumite substanțe (alcool, țigări, droguri), idei morbide, idei suicidale (60% din cazuri) și tentative de suicid (15% din cazuri). Stările fizice și psihice datorate depresiei formează un cerc vicios, pentru că amplifică sentimentele pacientului de inutilitate, incurabilitate și desconsiderare.

Cei afectați se izolează

Persoanele depresive au tendința de a se izola social, au starea psihică şi fizică mai proastă, au un risc mare la comportamentele de risc (consum de alcool și de droguri), fapte care au un impact negativ asupra funcţionării sociale a pacientului, atât în familie, cât şi la locul de muncă, ceea ce duce la probleme financiare, probleme de cuplu, şi nu în ultimul rând, la riscul unei tentative de suicid.

Nimeni nu este imun în fața acestei afecțiuni, depresia poate afecta pe oricine. Deși mult timp a fost considerat un subiect tabu, în ultima vreme, tot mai multe celebrități au ieșit în față și au povestit despre lupta lor cu depresia.

Chris Evans

Neînfricat și de neînvins în rolul Căpitanului America, în viața de zi cu zi, Chris Evans duce o luptă grea cu depresia și cu anxietatea. Actorul a descris într-un interviu sentimentele pe care le are atunci când pășește pe covorul roșu: “Covorul roșu înseamnă cam 30 de minute de mers și stat la poze zâmbind. Pentru mine, însă, înseamnă 30 de minute de mers pe cărbuni încinși. E copleșitor.”

Johnny Depp

Actorul Johnny Depp este un adevărat cameleon când vine vorba de rolurile sale. Vesel, energic și exuberant, în afara platourilor de filmare, actorul este altă persoană: un bărbat a cărui expresie facială, postură îndoită și voce tremurată scot la iveală un mare secret: anxietatea. De ani buni, Johnny Depp se luptă cu depresia și anxietatea. Are aproape în permanență un terapeut lângă el, chiar și la filmări.

Mihai Bendeac

Comediantul a declarat că „trăieşte de-o viaţă“ cu depresia. Recent, acesta a spus că singurul lucru care îl ajută în lupta cu această boală este dorinţa de a le aduce oamenilor zâmbetul pe buze, prin munca sa: „Visez artă de când mă ştiu. Şi mi-am sacrificat totul pentru ea: viaţă, familie, sănătate. Fă ce iubeşti până te omoară. Altminteri, mori acum“.

Lady Gaga

Artista este cunoscută pentru faptul că nu este deloc timidă. Așa a fost și cu lunga sa bătălie cu depresia. Cântăreața a ieșit în față și a povestit: “Am suferit de depresie și anxietate toată viața”. Mai mult, artista nu doar că a reușit să învingă depresia, ci a declarat un război total acestei boli. A creat fundația Born This Way prin care încearcă să ofere sprijin tinerilor care suferă de depresie și anxietate.

1385 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook