Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Schimbările apărute la masă pot fi mai mult decât simple preferințe. Iată 5 obiceiuri alimentare care pot ridica semne de întrebare privind sănătatea creierului.
Când ne gândim la boala Alzheimer, primele semne care ne vin în minte sunt de obicei uitarea, pierderea cuvintelor sau dezorientarea.
Însă modificările cognitive nu se manifestă doar prin probleme de memorie. Uneori, primele indicii pot apărea în gesturi aparent banale, inclusiv în modul în care o persoană mănâncă sau își pregătește mesele.
Alzheimer: schimbările de la masă care pot apărea înaintea problemelor evidente de memorie
O persoană care a gătit toată viața poate începe brusc să cumpere doar mâncare gata preparată.
Cineva obișnuit să aibă o alimentație variată poate ajunge să consume zilnic exact aceleași alimente. Alte persoane pot uita că au mâncat sau pot dezvolta o atracție neobișnuită pentru dulciuri.
Aceste schimbări nu înseamnă automat că este vorba despre Alzheimer sau demență, însă atunci când apar brusc, persistă și sunt însoțite de alte modificări ale comportamentului, merită discutate cu un medic.
1. Nu mai gătește ca înainte
Unul dintre semnele care pot atrage atenția familiei este schimbarea modului de a pregăti mâncarea.
O persoană care obișnuia să gătească rețete complexe, să facă piața și să organizeze mesele poate începe să aleagă variante mult mai simple: produse semipreparate, aceleași câteva feluri de mâncare sau soluții rapide.
Acest lucru nu este neapărat lipsă de interes sau lene. Pregătirea unui fel de mâncare implică numeroase procese mentale: planificare, urmărirea etapelor unei rețete, organizarea ingredientelor și luarea deciziilor. În cazul unor tulburări cognitive, aceste activități pot deveni mai dificile, arată doctissimo.fr.
2. Uită să mănânce sau nu își amintește că a mâncat
Un alt semnal de urmărit este schimbarea rutinei meselor. Unele persoane pot să sară peste mese pentru că uită ora sau pur și simplu nu își mai amintesc dacă au mâncat deja. În alte situații, pot lua masa de mai multe ori într-un interval scurt.
La o persoană care locuiește singură, aceste modificări pot fi greu de observat. De aceea, familia poate acorda atenție unor indicii precum frigiderul plin cu produse expirate, lipsa alimentelor de bază sau schimbări importante de greutate.
3. Mănâncă mereu același lucru
Un alt comportament care poate ridica semne de întrebare este apariția unei rigidități neobișnuite în alimentație.
Persoana poate cere mereu aceeași mâncare: aceleași paste, același preparat sau aceleași gustări, refuzând alternativele.
Potrivit neurologului Wilfrid Casseron, această repetare poate fi legată de dificultatea de a face alegeri complexe. Pentru unele persoane cu tulburări cognitive, este mai ușor să repete un comportament cunoscut decât să compare mai multe opțiuni.
Această tendință poate apărea și în alte domenii: aceleași haine purtate repetat, aceleași trasee sau aceleași ritualuri zilnice.
4. Apare o poftă bruscă pentru dulciuri
O schimbare surprinzătoare poate fi apariția unei atracții puternice pentru alimente dulci.
O persoană care înainte consuma rar deserturi poate începe să caute frecvent biscuiți, prăjituri, bomboane sau alte produse zaharoase.
În anumite forme de demență, în special demența frontotemporală, pot apărea modificări ale controlului impulsurilor și ale comportamentului alimentar. Unele persoane dezvoltă ceea ce specialiștii numesc „craving”, adică o dorință intensă și repetată pentru anumite alimente.
Totuși, pofta de dulce poate avea și alte explicații, inclusiv modificări ale gustului și mirosului care apar odată cu unele boli neurodegenerative.
5. Mănâncă mult mai mult decât înainte
Un alt comportament care trebuie observat este creșterea bruscă a cantității de alimente consumate.
Unele persoane pot părea că nu mai simt senzația de sațietate și continuă să mănânce chiar și după ce au luat o masă suficientă.
Această hiperfagie poate apărea în anumite tipuri de demență, fiind asociată cu afectarea unor zone ale creierului implicate în controlul comportamentului și al impulsurilor.
Pe termen lung, acest obicei poate duce la creștere în greutate și la dezechilibre alimentare.
Nu orice schimbare alimentară înseamnă Alzheimer
Este important ca familia să nu interpreteze fiecare modificare a obiceiurilor alimentare ca un semn de boală. Preferințele se pot schimba odată cu vârsta, iar uneori cauza poate fi una simplă: lipsa poftei de mâncare, singurătatea, depresia sau alte probleme de sănătate.
Însă o schimbare clară față de comportamentul obișnuit al unei persoane, mai ales dacă apare împreună cu pierderi de memorie, dificultăți în activitățile zilnice sau modificări de personalitate, ar trebui discutată cu un specialist.
Diagnosticul de Alzheimer nu se pune pe baza unui singur simptom, ci prin evaluarea mai multor semne și investigații medicale.
Uneori, farfuria poate fi primul loc unde apar schimbările
Felul în care o persoană mănâncă, gătește sau își organizează mesele poate oferi indicii despre starea sa cognitivă. Nu este vorba despre a căuta boala în orice obicei nou, ci despre a observa schimbările persistente și neobișnuite.
Un comportament care pare la început un simplu „moft” poate fi, uneori, un semnal că persoana are nevoie de sprijin și de o evaluare medicală.
