Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un set de analize de rutină l-a făcut pe medicul Mihail Pautov să își reevalueze complet stilul de viață. Deși mergea regulat la sală, dormea aproximativ opt ore pe noapte și considera că are o alimentație echilibrată, rezultatele au indicat prediabet și dislipidemie.
La 37 de ani, medicul a descoperit că avea colesterolul peste limite, ApoB crescut și hemoglobina glicată în zona specifică prediabetului. Rezultatele l-au surprins și l-au determinat să facă schimbări importante în alimentație și în rutina zilnică, potrivit Realitatea.
În urma acestor schimbări, Mihail Pautov spune că a reușit să slăbească 10 kilograme fără să apeleze la diete restrictive sau la regimuri extreme.
Analizele care i-au schimbat perspectiva asupra sănătății
Mihail Pautov spune că, înainte de rezultatele analizelor, era convins că face suficient pentru a-și menține sănătatea. Mergea la sală, dormea în jur de opt ore în fiecare noapte și încerca să aibă o alimentație echilibrată.
Rezultatele au fost însă diferite de ceea ce se aștepta. Analizele au indicat prediabet și dislipidemie, alături de valori crescute ale colesterolului și ale ApoB și o hemoglobină glicată aflată în zona asociată prediabetului.
Medicul a povestit că rezultatele l-au afectat și că, în primele zile, a avut dificultăți în a le accepta.
„Am primit intr-o zi niste analize care m-au speriat. Nu ale unui pacient, ci ALE MELE. Aveam 37 de ani, mergeam la sala, dormeam opt ore pe noapte, mancam echilibrat. Si totusi, pe buletin ma uitam la un om cu prediabet si cu dislipidemie. Colesterol peste limite, ApoB crescut, hemoglobina glicata fix in zona de prediabet. Trei zile am fost in stare de soc, apoi mi-am revenit si am inceput sa ma gandesc ca poate s-au incurcat probele in laborator. Apoi mi-am dat seama ca sanatatea mea nu e tocmai sub control”, a declarat medicul pe pagina sa de Facebook.
După momentul inițial de îngrijorare, medicul a decis să privească situația ca pe un semnal care îl poate ajuta să își schimbe obiceiurile.
A renunțat la gustările dintre mese
Una dintre primele schimbări pe care le-a făcut a fost eliminarea gustărilor dintre mesele principale. Mihail Pautov consideră că acestea pot contribui semnificativ la creșterea aportului caloric zilnic, mai ales atunci când este vorba despre produse ultraprocesate.
„Nu există gustări între mese, pentru că sunt de obicei mâncăruri extra-procesate: chipsuri, biscuiți, orice altceva. Gustările depășesc 25% din aportul caloric, ceea ce înseamnă că deși mănânci ceva corect, dulciurile te îngrașă. Îți dau apetitul peste cap și îți cresc brusc glicemia, apoi când scade îți este iar foame”, a precizat medicul în cadrul podcastului său.
Astfel, în loc să se concentreze pe eliminarea unor categorii întregi de alimente, medicul a ales să fie mai atent la ceea ce consumă între mesele principale și la cantitatea totală de alimente.
Deficitul caloric, una dintre regulile pe care le-a urmat
Un alt element important din strategia sa a fost urmărirea caloriilor consumate. Pentru a avea o imagine mai clară asupra alimentației, Mihail Pautov folosește o aplicație în care își introduce mesele și datele personale, inclusiv greutatea și înălțimea.
Scopul este să mențină un deficit caloric, principiu pe care medicul îl consideră esențial atunci când obiectivul este scăderea în greutate.
„Principiul de bază al slăbitului este deficitul caloric. De multe ori, oamenilor le este greu să aproximeze sau să știe câte calorii mănâncă ei de fapt. Așa ajung să mănânce peste norma calorică și se întreabă de ce nu slăbesc”.
Monitorizarea alimentației i-a permis, potrivit propriilor declarații, să înțeleagă mai bine cât consumă și să își ajusteze mesele astfel încât să poată rămâne într-un deficit caloric.
Mai multă mișcare în fiecare zi
Schimbările nu s-au oprit la alimentație. Mihail Pautov a început să acorde mai multă atenție activității fizice de zi cu zi și să transforme deplasările obișnuite în oportunități pentru mișcare.
Pe lângă antrenamentele de forță, medicul merge cu bicicleta atunci când are posibilitatea. În zilele în care nu folosește bicicleta, preferă să meargă pe jos și spune că ajunge să parcurgă aproximativ șase kilometri.
„Am început să mă mișc mai mult, să fac sală de forță. Merg cu bicicleta cât pot de mult, înainte de birou fac două ture de parc, chiar dacă fac 40 de minute până la muncă în loc de 10. În zilele în care nu merg cu bicicleta, mă plimb prin parc și fac 6 kilometri. Investesc o oră în ceva ce-mi place sau mai trebuie să rezolv. Am peste 15.000 pași pe zi”.
În acest fel, activitatea fizică a devenit parte din rutina zilnică, nu doar o activitate rezervată antrenamentelor de la sală.
Ce variante de mic dejun pot ajuta la menținerea sațietății
Pe lângă schimbările făcute de medic, alimentația pentru controlul greutății poate include mese care combină surse de proteine și fibre. Astfel de combinații pot contribui la senzația de sațietate și pot fi integrate într-o alimentație echilibrată.
Printre variantele prezentate se află sandvișul cu ou și brânză, pregătit pe un muffin integral. Preparatul poate fi făcut în avans și păstrat la congelator, ceea ce îl transformă într-o opțiune practică pentru diminețile aglomerate.
O altă variantă este smoothie-ul preparat din mere, iaurt grecesc și fulgi de ovăz. Fructele pot fi adaptate în funcție de sezon și de preferințele alimentare.
Pentru cei care preferă un mic dejun mai consistent, o altă opțiune este Dutch Baby cu ciuperci, bacon și brânză cheddar, servit alături de ouă. Preparatul oferă un aport mai ridicat de proteine și poate fi inclus într-o alimentație variată, în funcție de necesarul caloric al fiecărei persoane.
Și un bol de smoothie poate fi o variantă pentru micul dejun
O altă propunere este bolul cu smoothie de afine, care poate fi completat cu pudră proteică, fructe proaspete, granola și migdale feliate.
Printre variantele sărate se numără și vafele cu porumb, servite alături de o salată de roșii cu verdețuri. Peste acestea poate fi adăugat un ou prăjit sau pudră proteică fără aromă.
Ouăle în stil turcesc reprezintă o altă opțiune, fiind servite cu iaurt grecesc și condimente precum mărar, usturoi, ardei Aleppo și semințe de chimion.
Pentru cei care preferă să pregătească micul dejun în avans, brioșele cu ou, spanac și brânză de capră pot fi preparate pentru mai multe zile, iar ingredientele pot fi ajustate în funcție de preferințe.
Variante dulci pentru cei care nu vor să renunțe la desert
Micul dejun nu trebuie să fie neapărat sărat. Printre variantele dulci se află clătitele cu unt de arahide și banane, preparate din banane coapte, unt de arahide, vanilie și pudră de cacao.
În aceeași categorie intră budinca de chia cu portocale roșii și lapte de cocos, care poate fi pregătită din timp și păstrată la frigider pentru mai multe zile.
Pentru o masă echilibrată, cantitățile și ingredientele trebuie adaptate necesarului fiecărei persoane, mai ales în cazul celor care au primit rezultate modificate la analize sau urmează un tratament.
Ce poate fi învățat din experiența medicului
Povestea lui Mihail Pautov arată că un stil de viață perceput ca sănătos nu înseamnă neapărat că toate valorile medicale sunt în limite normale. Analizele de rutină pot scoate la iveală modificări care nu provoacă simptome evidente și care merită discutate cu medicul.
În cazul său, rezultatele au reprezentat punctul de plecare pentru schimbări legate de alimentație, aportul caloric și activitatea fizică. Scăderea în greutate a venit, potrivit propriilor declarații, fără o dietă extremă, ci prin modificarea unor obiceiuri și printr-o atenție mai mare acordată alimentației și mișcării.
Prediabetul și dislipidemia sunt însă probleme medicale care necesită evaluare individuală. Experiența unei persoane, chiar dacă este medic, nu reprezintă o recomandare universală de tratament sau de alimentație. Persoanele care au analize modificate ar trebui să discute rezultatele cu medicul și să stabilească împreună pașii potriviți pentru situația lor.
