Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O bacterie rară care poate provoca boala Lyme a fost identificată într-o zonă în care nu mai fusese depistată până acum, iar cazul atrage atenția asupra unei realități tot mai importante și pentru România: bolile transmise de căpușe își pot modifica aria geografică, iar simptomele nu sunt întotdeauna cele „clasice”, ușor de recunoscut.
Este vorba despre Borrelia mayonii, o specie bacteriană mult mai rară decât Borrelia burgdorferi, principalul agent al bolii Lyme. Până recent, infecțiile cu Borrelia mayonii fuseseră raportate în SUA doar în Minnesota și Wisconsin. Un raport publicat de Centers for Disease Control and Prevention descrie însă un caz identificat în statul New York, la o persoană care nu călătorise recent. Autoritățile sanitare au găsit ulterior câteva căpușe infectate pe proprietatea împădurită a pacientului, deși o căutare mai amplă, pe peste 1.500 de căpușe din 24 de comitate, nu a mai identificat bacteria.
Căpușele pot transmite mai multe infecții, iar boala Lyme poate avea manifestări diferite de la un pacient la altul. În Europa, inclusiv în România, riscul principal rămâne legat de complexul Borrelia burgdorferi sensu lato, transmis mai ales prin căpușele din genul Ixodes. ECDC descrie borrelioza Lyme drept o boală transmisă prin mușcătura căpușelor infectate și subliniază că îndepărtarea rapidă a căpușei reduce riscul de infecție.
De ce este important acest caz, chiar dacă nu s-a petrecut în România
Cazul raportat în SUA este important deoarece arată cât de ușor poate fi subestimată o infecție transmisă de căpușe atunci când nu seamănă perfect cu imaginea clasică a bolii Lyme. În majoritatea cazurilor, Lyme este asociată cu eritemul migrator, acea leziune roșiatică ce se extinde în jurul mușcăturii și care poate avea aspect de „țintă”. Totuși, nu toți pacienții fac această erupție tipică.
În infecția cu Borrelia mayonii, medicii au observat mai frecvent greață, vărsături, erupții mai răspândite pe corp și simptome neurologice. Dr. Bobbi Pritt, patolog la Mayo Clinic și unul dintre cercetătorii care au contribuit la identificarea bacteriei în 2016, a explicat pentru presa americană că această formă poate avea manifestări mai largi decât cele cunoscute până acum.
Pentru pacienți, diferența contează. Dacă o persoană a fost mușcată de căpușă și nu apare semnul clasic în formă de țintă, nu înseamnă automat că riscul a trecut. Febra, durerile de cap, durerile musculare, oboseala inexplicabilă, erupțiile cutanate neobișnuite sau simptomele neurologice apărute după expunerea la căpușe trebuie discutate cu medicul.
Boala Lyme este supravegheată și în România
În România, boala Lyme este inclusă în sistemul național de supraveghere. Institutul Național de Sănătate Publică arată în metodologia de supraveghere că boala se transmite prin mușcătura de căpușă, iar vectorul cel mai frecvent întâlnit în zona noastră aparține speciei Ixodes ricinus. Documentul menționează și că borrelioza Lyme trebuie privită ca o boală „în continuă emergență”, motiv pentru care monitorizarea ei rămâne necesară.
Aceeași metodologie precizează că scopul supravegherii este cunoașterea incidenței bolii pe teritoriul României și recomandarea de măsuri preventive. Cu alte cuvinte, problema nu este una exotică sau îndepărtată. Căpușele există în zonele împădurite, cu iarbă înaltă, parcuri, grădini, pășuni și spații verzi frecventate de oameni și animale.
În Europa, boala Lyme este considerată cea mai frecventă infecție transmisă prin căpușe. ECDC a raportat peste 360.000 de cazuri în ultimele două decenii, cu incidență mai mare în zonele din Europa Centrală.
Simptomele care trebuie urmărite după o mușcătură de căpușă
Boala Lyme poate începe cu simptome ușor de confundat cu o viroză. În primele zile sau săptămâni pot apărea febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, oboseală și ganglioni măriți.
Semnul cel mai cunoscut rămâne eritemul migrator, o pată roșie care se extinde treptat. Nu doare întotdeauna și nu provoacă mereu mâncărime. Uneori are aspect de țintă, alteori este doar o zonă roșie care crește în diametru.
Totuși, forma clasică nu apare la toți pacienții. De aceea, ar trebui cerut sfatul medicului dacă după o mușcătură de căpușă apar:
-
febră sau frisoane;
-
dureri de cap;
-
oboseală neobișnuită;
-
dureri musculare sau articulare;
-
erupții pe piele, chiar dacă nu au aspect de țintă;
-
greață sau vărsături;
-
amețeli, amorțeli, furnicături sau alte simptome neurologice;
-
palpitații sau senzație de lipsă de aer.
În stadii mai avansate, boala poate afecta articulațiile, sistemul nervos sau inima. Tocmai de aceea, diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante.
De ce căpușele devin o problemă tot mai vizibilă
Căpușele nu sunt o noutate, dar contactul oamenilor cu ele a crescut în multe regiuni. Plimbările în natură, extinderea zonelor rezidențiale spre păduri și spații verzi, mobilitatea animalelor sălbatice și schimbările climatice pot influența distribuția vectorilor.
Un studiu european publicat în Parasites & Vectors notează că borrelioza Lyme este cea mai frecventă boală transmisă prin căpușe în Europa și discută subraportarea infecțiilor simptomatice în sistemele de supraveghere, inclusiv în România.
Pentru public, asta înseamnă că prevenția nu ar trebui limitată la excursiile în pădure. Căpușele pot fi întâlnite și în parcuri, grădini, curți cu vegetație, zone de picnic sau terenuri cu iarbă înaltă.
Ce trebuie să faci dacă ai găsit o căpușă pe piele
Primul pas este îndepărtarea cât mai rapidă și corectă a căpușei. Riscul de transmitere crește cu durata atașării. ECDC arată că transmiterea este improbabilă în primele ore, iar îndepărtarea rapidă reduce riscul de boală.
Căpușa trebuie prinsă cât mai aproape de piele, cu o pensetă fină, și trasă ușor, drept, fără răsucire violentă. Zona se spală apoi cu apă și săpun și se dezinfectează.
Nu se recomandă aplicarea de ulei, alcool, acetonă, cremă sau căldură pe căpușă înainte de extragere. Aceste metode pot irita parazitul și nu reprezintă o soluție sigură.
După îndepărtare, zona trebuie urmărită câteva săptămâni. Este util să notezi data mușcăturii și, dacă apar simptome, să îi spui medicului când s-a produs expunerea.
Cum te protejezi când mergi în natură
Prevenția rămâne cea mai simplă strategie. Când mergi prin pădure, pe trasee montane, în zone cu iarbă înaltă sau în spații verzi unde pot exista căpușe, hainele contează. Pantalonii lungi, șosetele trase peste pantaloni și bluzele cu mânecă lungă reduc suprafața de piele expusă.
După întoarcerea acasă, este important un control atent al pielii, inclusiv în zonele greu vizibile: în spatele genunchilor, la subraț, în zona inghinală, pe scalp, în spatele urechilor și în jurul taliei. Copiii și animalele de companie trebuie verificați cu aceeași atenție.
INSP recomandă protecția împotriva mușcăturilor de căpușe și țânțari, mai ales în sezonul cald, când activitatea vectorilor crește.
Ce nu trebuie înțeles greșit
Cazul bacteriei Borrelia mayonii depistate într-o zonă nouă nu înseamnă că această specie circulă în România și nici că fiecare mușcătură de căpușă duce la boala Lyme. Majoritatea mușcăturilor nu se complică.
Dar cazul arată că infecțiile transmise de căpușe trebuie privite cu seriozitate. O erupție care nu arată „ca în poze”, o stare de rău apărută după o ieșire la iarbă verde sau simptomele neurologice după o mușcătură nu trebuie ignorate.
Pentru România, mesajul cel mai important este prevenția. Verificarea pielii după ieșirile în natură, îndepărtarea rapidă a căpușei și consultul medical atunci când apar simptome pot reduce riscul unor complicații serioase.
