Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Maria Kang își construise cariera în jurul sportului, alimentației sănătoase și încurajării mamelor să aibă grijă de corpul lor. Avea o greutate normală, se antrena aproape zilnic și era convinsă că făcuse totul „corect”. În noiembrie 2023, a aflat că are cancer de colon în stadiul 4.
Femeia, care are acum 46 de ani, spune că diagnosticul a făcut-o să înțeleagă cât de ușor pot fi ignorate problemele care devin parte din rutina zilnică. Kang se confruntase încă din adolescență cu episoade de constipație și balonare, dar ajunsese să creadă că așa funcționează organismul ei.
Povestea ei nu înseamnă că orice persoană care are constipație suferă de cancer. Cele mai multe tulburări de tranzit au cauze benigne. Mesajul important este că o schimbare persistentă, agravată sau însoțită de alte manifestări trebuie discutată cu medicul, indiferent de vârstă sau de aspectul fizic.
„Am crezut că este ceva cu care trebuie să trăiesc”
Maria Kang a devenit cunoscută în 2013, după ce a publicat o fotografie în care apărea alături de cei trei fii ai săi, însoțită de întrebarea What’s your excuse? (tu ce scuză ai?). Imaginea a transformat-o într-o figură populară în comunitățile de fitness.
Peste un deceniu mai târziu, Kang a povestit într-un interviu acordat Fox News că se considera cea mai sănătoasă persoană pe care o cunoștea. Mânca echilibrat, făcea mișcare și acorda atenție calității alimentelor și apei consumate.
Totuși, problemele digestive erau prezente de multă vreme. Avea constipație cronică și balonare, iar simptomele se accentuau în perioadele stresante. Spune că încercase fibre și laxative, dar eliminarea scaunului continua să fie dificilă.
Pentru că situația se repeta de ani întregi, ajunsese să o considere normală.
„Un lucru pe care l-am înțeles este că normalizăm problemele și credem că sunt în regulă, dar nu sunt”, a declarat ea.
În opinia sa, digestia ar trebui să fie un proces firesc și să nu ocupe permanent atenția unei persoane.
Tumora a fost descoperită prin colonoscopie
O colonoscopie urmată de biopsie a dus la identificarea tumorii. Kang a declarat că a primit diagnosticul de cancer de colon în stadiul 4 în noiembrie 2023.
După diagnostic, femeia spune că a încercat timp de 12 săptămâni abordări pe care le-a descris drept holistice. Tumora nu s-a micșorat și este posibil să fi crescut ușor, potrivit relatării sale.
În 2024, a început tratamentul FOLFOX, o combinație de medicamente chimioterapice utilizată în anumite forme de cancer gastrointestinal. Ulterior, a fost supusă unei intervenții chirurgicale ample, în timpul căreia medicii au îndepărtat tumora și aproximativ 30 de centimetri din colon, alături de alte organe afectate sau aflate în zona intervenției.
A avut temporar o colostomă, iar ulterior o ileostomă.
Kang afirmă că examinările RMN efectuate după tratament nu au mai indicat o masă suspectă. Medicii continuă însă monitorizarea prin analize de sânge și investigații imagistice la fiecare șase luni.
Ea a precizat că nu a fost declarată oficial NED, abreviere folosită pentru „no evidence of disease”, adică absența semnelor detectabile de boală. Unele modificări observate la investigații pot fi legate de vindecarea postoperatorie și de inflamație, însă istoricul său impune supraveghere medicală în continuare.
Constipația și balonarea nu înseamnă automat cancer
Constipația este foarte frecventă și poate apărea din cauza unui aport insuficient de fibre sau lichide, sedentarismului, unor medicamente, sindromului de intestin iritabil, afecțiunilor tiroidiene ori modificărilor rutinei zilnice.
Balonarea poate fi provocată de alimentație, fermentarea anumitor carbohidrați, intoleranțe, modificări hormonale sau afecțiuni digestive benigne.
În cazul Mariei Kang, nu se poate afirma că problemele prezente încă din adolescență au fost provocate de aceeași tumoră descoperită după zeci de ani. O asemenea asociere retrospectivă nu este demonstrată.
Cazul atrage însă atenția asupra tendinței de a accepta un simptom deoarece este vechi sau apare frecvent. Faptul că o manifestare a devenit familiară nu exclude necesitatea unei evaluări, mai ales când:
- se agravează;
- își schimbă caracterul;
- apare mai des;
- nu mai răspunde la măsurile care funcționau anterior;
- este însoțită de sânge în scaun, durere, anemie sau scădere în greutate;
- afectează activitățile zilnice.
Și simptomele vechi merită discutate cu medicul atunci când nu au fost niciodată investigate sau când explicația lor rămâne neclară.
Semnele cancerului colorectal care nu ar trebui ignorate
Conform American Cancer Society, printre manifestările posibile ale cancerului de colon și rect se numără:
- schimbarea tranzitului intestinal, precum diareea, constipația sau îngustarea scaunului, care persistă mai mult de câteva zile;
- senzația că intestinul nu s-a golit complet;
- sângerarea rectală;
- sângele vizibil în scaun, care poate fi roșu aprins, maro închis sau poate face scaunul foarte închis la culoare;
- crampele sau durerile abdominale;
- slăbiciunea și oboseala;
- scăderea neintenționată în greutate;
- anemia prin deficit de fier, care poate apărea în urma unor sângerări digestive lente.
Aceste manifestări sunt întâlnite mult mai frecvent în afecțiuni care nu sunt cancer, inclusiv hemoroizi, infecții, sindrom de intestin iritabil sau boli inflamatorii intestinale.
Prezența lor nu stabilește un diagnostic. Persistența, asocierea mai multor simptome și modificarea față de tranzitul obișnuit justifică însă o consultație.
Sângerarea rectală nu ar trebui pusă automat pe seama hemoroizilor, mai ales dacă se repetă sau este însoțită de alte schimbări digestive.
Patru semne observate înaintea diagnosticului la adulții sub 50 de ani
Un studiu prezentat de National Cancer Institute a identificat patru manifestări întâlnite mai frecvent în perioada cuprinsă între trei luni și doi ani înaintea diagnosticului de cancer colorectal cu debut precoce:
- durerea abdominală;
- sângerarea rectală;
- diareea;
- anemia prin deficit de fier.
Studiul a analizat datele a peste 5.000 de persoane cu vârste între 18 și 49 de ani diagnosticate cu această boală și le-a comparat cu datele unor adulți fără cancer colorectal.
Prezența unui singur semn a fost asociată cu o probabilitate de aproape două ori mai mare de diagnostic, comparativ cu absența tuturor celor patru. La persoanele care aveau trei sau mai multe semne, asocierea a fost de aproximativ șase ori mai mare.
Aceste cifre nu permit calcularea riscului individual și nu înseamnă că o persoană cu diaree sau durere abdominală are cancer. Ele arată că simptomele persistente la adulții tineri nu ar trebui respinse doar din cauza vârstei.
Cancerul colorectal este în creștere la adulții mai tineri
În Statele Unite, incidența cancerului colorectal a scăzut în rândul persoanelor vârstnice, în mare parte datorită screeningului și îndepărtării polipilor precanceroși. În schimb, numărul cazurilor continuă să crească la adulții mai tineri.
Potrivit raportului Colorectal Cancer Statistics 2026, incidența a crescut cu aproximativ 3% pe an în rândul americanilor cu vârste între 20 și 49 de ani.
Pentru 2026, American Cancer Society estimează:
- 158.850 de cazuri noi de cancer colorectal în SUA;
- 55.230 de decese provocate de boală;
- aproximativ 200 de diagnostice pe zi la persoane sub 65 de ani.
Aproximativ trei din patru cancere colorectale depistate înaintea vârstei de 50 de ani sunt diagnosticate într-un stadiu regional sau la distanță. Puțin peste un sfert sunt deja într-un stadiu metastatic la momentul diagnosticului.
Creșterea este determinată în special de tumorile dezvoltate în colonul distal, porțiunea apropiată de rect, și în rect.
Cauzele tendinței nu sunt complet cunoscute. Cercetătorii analizează influența alimentației, obezității, sedentarismului, modificărilor microbiomului, expunerilor din mediul înconjurător și a altor factori care pot acționa încă din copilărie.
A arăta sănătos nu înseamnă că o boală este imposibilă
Activitatea fizică, menținerea unei greutăți adecvate, limitarea alcoolului, evitarea fumatului și o alimentație bogată în vegetale pot reduce probabilitatea apariției cancerului colorectal.
Aceste obiceiuri nu oferă însă protecție absolută.
Printre factorii de risc pentru cancerul colorectal se află și elemente care nu pot fi controlate:
- înaintarea în vârstă;
- antecedentele personale de polipi sau cancer colorectal;
- istoricul familial;
- sindromul Lynch și alte afecțiuni ereditare;
- bolile inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativă și boala Crohn;
- anumite modificări genetice.
Unele persoane diagnosticate nu au factori de risc evidenți. Greutatea normală, musculatura dezvoltată sau performanța fizică nu pot arăta ce se întâmplă în interiorul organismului.
„A fost o confruntare dură cu mine însămi: arăt sănătoasă, dar nu sunt sănătoasă”, a spus Kang. „Nu știm ce se întâmplă în interiorul unei persoane.”
Screeningul începe la 45 de ani pentru adulții cu risc mediu din SUA
Conform recomandărilor American Cancer Society actualizate în 2026, adulții cu risc mediu ar trebui să înceapă screeningul regulat pentru cancer colorectal la vârsta de 45 de ani.
Screeningul este destinat persoanelor care nu au simptome. El poate fi realizat prin mai multe metode, printre care:
- teste efectuate din scaun;
- colonoscopie;
- colonografie CT;
- sigmoidoscopie flexibilă;
- anumite teste de sânge autorizate pentru screening.
Intervalul dintre examinări diferă în funcție de metoda aleasă. Un rezultat anormal la un test care nu este colonoscopie trebuie urmat, de regulă, de o colonoscopie.
Persoanele cu antecedente familiale, boli inflamatorii intestinale, sindroame genetice sau alți factori de risc pot avea nevoie să înceapă investigațiile mai devreme și să le repete mai des.
Recomandările și programele de screening diferă între țări, astfel că vârsta și metoda potrivită trebuie discutate cu medicul.
Simptomele nu trebuie să aștepte vârsta de screening
O persoană de 30 sau 40 de ani care are sângerare rectală, anemie inexplicabilă ori o schimbare persistentă a tranzitului nu trebuie să aștepte împlinirea vârstei standard de screening.
În această situație nu mai este vorba despre screening, ci despre investigarea unor simptome.
În funcție de manifestări, istoricul medical și examenul clinic, medicul poate recomanda analize de sânge, teste pentru identificarea sângelui ocult în scaun, investigații imagistice sau colonoscopie.
Colonoscopia permite examinarea interiorului colonului și rectului, prelevarea biopsiilor și îndepărtarea anumitor polipi în timpul aceleiași proceduri.
Un test negativ din scaun nu trebuie folosit pentru a amâna consultația atunci când există simptome persistente. Testele de screening și evaluarea unei persoane simptomatice au scopuri diferite.
Cum și-a schimbat Maria Kang definiția sănătății
Înaintea diagnosticului, Kang se antrena de cinci sau șase ori pe săptămână și împărțea alimentele în categorii rigide: bune, rele și permise în zilele de „cheat”.
După tratament, spune că privește activitatea fizică și alimentația diferit. Merge mult pe jos, dansează și continuă antrenamentele de forță deoarece îi fac plăcere și o ajută să se simtă puternică. Nu se mai obligă să facă mișcare atunci când corpul îi cere odihnă.
Și relația cu mâncarea a devenit mai flexibilă. Preferă în continuare fructele și legumele, dar nu mai consideră că anumite alimente trebuie interzise complet și spune că mănâncă inclusiv pizza.
Experiența ei nu anulează beneficiile sportului și ale unei alimentații echilibrate. Arată însă limita unei idei răspândite: aceea că o persoană care respectă toate regulile unui stil de viață sănătos nu se poate îmbolnăvi.
Pentru Kang, sănătatea nu mai este definită de felul în care arată corpul, ci de modul în care se simte și de atenția acordată semnalelor sale.
