Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Prof. univ. dr. Bogdan Marinescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în obstetrică-ginecologie și reproducere umană asistată, a murit la vârsta de 81 de ani. Vestea a fost anunțată joi de Colegiul Medicilor din Municipiul București, care a transmis condoleanțe familiei, colegilor, foștilor săi studenți și tuturor celor care l-au cunoscut.
Bogdan Marinescu a condus timp de aproape trei decenii Maternitatea Giulești, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, una dintre cele mai cunoscute maternități din România. A fost și ministru al Sănătății, între 28 iunie 1990 și 16 octombrie 1991, potrivit listei foștilor miniștri publicate de Ministerul Sănătății.
„Prof. univ. dr. Bogdan Marinescu s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, lăsând în urmă o moștenire profesională remarcabilă și contribuții importante la dezvoltarea medicinei românești”, a transmis Colegiul Medicilor București.
Instituția a amintit contribuția sa la obstetrică, ginecologie, reproducere umană asistată și la formarea mai multor generații de medici.
Numele lui Bogdan Marinescu rămâne legat de Maternitatea Giulești
Bogdan Marinescu a devenit una dintre figurile medicale asociate cel mai puternic cu Maternitatea Giulești. Medicul lucra la maternitate încă din 1968, iar funcția de conducere a preluat-o în 1983.
A condus spitalul într-o perioadă lungă, în care maternitatea a rămas unul dintre centrele de referință pentru obstetrică, ginecologie, neonatologie și medicina reproducerii. Pe site-ul Maternității Giulești este menționat faptul că, în perioada conducerii sale, spitalul a pus bazele primului centru de fertilizare in vitro din București.
Pentru multe paciente, numele său a devenit sinonim cu speranța de a avea un copil după ani de infertilitate. Pentru generații de medici, a fost profesorul care a format specialiști în una dintre cele mai dificile ramuri ale medicinei.
Medicina reproducerii, domeniul care i-a definit cariera publică
Bogdan Marinescu a avut o contribuție majoră la dezvoltarea reproducerii umane asistate în România, mai ales prin activitatea de la Maternitatea Giulești. În relatările publice de după moartea sa, numele său a fost asociat cu primele reușite ale fertilizării in vitro din țară și cu dezvoltarea centrului FIV de la Giulești.
Există însă o nuanță importantă. Într-un interviu acordat Gândul, Bogdan Marinescu spunea că profesorul Ion Munteanu, de la Timișoara, a fost promotorul fertilizării in vitro în România și că primul succes a avut loc acolo, în colaborare cu clinica de la Heidelberg, în 1995.
Despre programul de la Spitalul „Panait Sârbu”, Marinescu afirma că echipa de la Giulești a început în 1998, iar prima sarcină a apărut în următoarele luni. „Noi am deschis în august ’98, iar prima sarcină a apărut în următoarele trei luni. Dacă nu mă înșel, la a cincea procedură. Copilul s-a născut în mai”, spunea medicul în același interviu.
Această precizare nu diminuează contribuția sa. Dimpotrivă, o așază într-o istorie medicală mai corectă: Bogdan Marinescu a fost unul dintre medicii care au dus fertilizarea in vitro din România într-o etapă de dezvoltare clinică, instituțională și publică, într-o perioadă în care accesul la tratamente pentru infertilitate era mult mai limitat decât astăzi.
Cazul Adrianei Iliescu l-a adus în atenția presei internaționale
Numele lui Bogdan Marinescu a devenit cunoscut și în afara lumii medicale după cazul Adrianei Iliescu, femeia care a devenit mamă la 66 de ani, în 2005. Nașterea Elizei a fost intens mediatizată în România și în presa internațională, pentru că Adriana Iliescu a fost atunci una dintre cele mai vârstnice femei care au născut.
În interviul pentru Gândul, medicul vorbea despre tenacitatea Adrianei Iliescu și despre dorința ei foarte puternică de a avea un copil. El spunea că a acceptat cazul după ce a analizat date medicale despre fertilizarea in vitro postmenopauză și după ce a considerat că procedura poate fi încercată în condiții controlate.
Cazul a stârnit dezbateri puternice despre limitele medicinei reproductive, etică, vârstă maternă și responsabilitate medicală. Pentru Bogdan Marinescu, a rămas unul dintre momentele care au dus numele medicinei românești în atenția publică internațională, dar și un episod privit diferit de medici, bioeticieni și public.
Fost ministru al Sănătății în primii ani de după Revoluție
Bogdan Marinescu a ocupat funcția de ministru al Sănătății între 28 iunie 1990 și 16 octombrie 1991. Era o perioadă complicată pentru sistemul medical românesc, imediat după căderea regimului comunist, când spitalele aveau nevoie de reforme, resurse și reorganizare.
După mandatul de ministru, Marinescu a avut și o carieră politică. A fost deputat în legislatura 1992-1996 și senator în legislatura 1996-2000, potrivit datelor menționate în fișele publice despre activitatea sa.
Totuși, partea cea mai cunoscută a biografiei sale a rămas cea medicală. Activitatea de la Giulești, implicarea în reproducerea asistată și formarea medicilor tineri au fost zonele în care numele său a rămas cel mai prezent.
Profesor pentru mai multe generații de medici
Colegiul Medicilor București a subliniat, în mesajul transmis după moartea sa, și componenta didactică a carierei lui Bogdan Marinescu. A fost profesor universitar și conducător de doctorat, iar activitatea sa a influențat mai multe generații de obstetricieni și ginecologi.
Într-o specialitate în care experiența clinică, deciziile rapide și responsabilitatea față de mamă și copil pot schimba evoluția unui caz, formarea tinerilor medici are o greutate aparte. Marinescu a fost pentru mulți dintre ei un reper profesional, mai ales în zona obstetricii și a medicinei reproductive.
În mesajul transmis joi, Colegiul Medicilor București a scris că amintirea sa va rămâne vie prin realizările profesionale, prin generațiile de medici pe care le-a format și prin contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea medicinei românești.
O carieră cu impact mare, dar și cu episoade care au stârnit dezbatere
Cariera lui Bogdan Marinescu a traversat decenii foarte diferite ale medicinei românești. A lucrat în perioada comunistă, a condus o mare maternitate în anii de tranziție, a fost ministru al Sănătății imediat după 1990 și a devenit una dintre vocile cunoscute ale medicinei reproductive.
Ca orice nume public cu o carieră lungă, activitatea sa a fost însoțită și de episoade care au stârnit dezbatere. Maternitatea Giulești a trecut prin momente grele, iar tragedia din 2010, când mai mulți nou-născuți au murit în urma incendiului de la secția ATI, a rămas una dintre cele mai dureroase pagini din istoria spitalului. În interviurile ulterioare, Bogdan Marinescu a vorbit despre acel episod ca despre un moment pe care nimeni nu și l-a dorit.
Dincolo de controverse, numele său rămâne legat de o perioadă în care medicina românească a început să recupereze decalaje majore față de centrele europene, inclusiv în domeniul infertilității și al reproducerii asistate.
