Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Postul intermitent a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai populare regimuri alimentare, fiind promovat intens pe rețelele de socializare pentru efectele sale asupra pierderii în greutate și a sănătății metabolice. Totuși, un studiu prezentat în cadrul unei reuniuni științifice organizate de American Heart Association atrage atenția asupra unor posibile efecte pe termen lung care necesită investigații suplimentare.
Cercetarea, coordonată de profesorul Victor Wenze Zhong, de la Școala de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, sugerează că persoanele care urmează forma populară a postului intermitent 16:8 ar putea avea un risc mai mare de deces cauzat de boli cardiovasculare comparativ cu cei care își distribuie mesele pe o perioadă mai lungă a zilei.
Cercetătorii au analizat datele a peste 20.000 de adulți
Pentru realizarea studiului au fost analizate informațiile provenite de la peste 20.000 de adulți din Statele Unite, colectate în perioada 2003–2018. Participanții au raportat obiceiurile alimentare și intervalul în care își consumau mesele, iar aceste date au fost ulterior comparate cu registrele naționale privind mortalitatea.
Obiectivul cercetării a fost evaluarea efectelor pe termen lung ale alimentației limitate într-un anumit interval orar, o strategie cunoscută drept post intermitent.
Profesorul Victor Wenze Zhong a explicat că, deși această metodă alimentară a câștigat popularitate datorită beneficiilor pe termen scurt raportate de multe persoane, efectele sale asupra riscului de deces și asupra sănătății cardiovasculare nu erau pe deplin cunoscute.
Forma 16:8 a postului intermitent, în centrul cercetării
Specialiștii s-au concentrat asupra celei mai răspândite variante de post intermitent, cunoscută sub denumirea de 16:8. Acest model presupune consumul tuturor meselor într-un interval de opt ore, urmat de o perioadă de aproximativ 16 ore în care nu se consumă alimente.
Analiza nu a evidențiat o reducere a riscului general de deces în rândul persoanelor care urmau acest tip de regim alimentar.
În schimb, autorii studiului au observat o asociere între postul intermitent 16:8 și un risc cu 91% mai mare de deces provocat de boli cardiovasculare, comparativ cu persoanele care își distribuiau mesele pe parcursul unui interval mai lung al zilei.
Riscul ar putea fi și mai mare pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare
Cercetătorii au identificat o asociere și în cazul participanților care sufereau deja de boli cardiovasculare. În rândul acestora, cei care își limitau mesele la un interval de opt până la zece ore pe zi au prezentat un risc cu 66% mai mare de deces provocat de boli cardiace sau accident vascular cerebral.
Autorii studiului spun că rezultatele au fost surprinzătoare și contrazic percepția larg răspândită potrivit căreia restricționarea intervalului de alimentație ar aduce automat beneficii pentru longevitate.
„Am fost surprinși să constatăm că persoanele care urmau un program alimentar de tip 16:8 aveau o probabilitate mai mare de a muri din cauza unei boli cardiovasculare. Chiar dacă acest tip de alimentație este popular datorită beneficiilor sale pe termen scurt, rezultatele noastre sugerează că limitarea intervalului de alimentație nu este asociată cu o viață mai lungă”, a declarat profesorul Victor Wenze Zhong.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență
Specialiștii atrag însă atenția că studiul prezentat este unul observațional și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între postul intermitent și creșterea riscului cardiovascular.
Datele privind alimentația au fost raportate chiar de participanți, iar cercetarea nu poate exclude influența altor factori care ar fi putut contribui la rezultatele observate, precum stilul de viață, afecțiunile existente sau alți factori de risc.
Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste concluzii și pentru a înțelege mai bine impactul pe termen lung al postului intermitent asupra sănătății cardiovasculare.
Până la apariția unor dovezi suplimentare, medicii recomandă ca orice schimbare majoră a regimului alimentar să fie făcută la recomandarea unui specialist, mai ales în cazul persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau alte afecțiuni cronice.
