Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Multe femei observă că, după 40 de ani, corpul începe să se schimbe, însă nu își dau seama imediat ce se întâmplă. Apar tulburări de somn, stări de iritabilitate sau o oboseală neobișnuită, iar explicația poate fi una despre care se vorbește încă prea puțin: premenopauza.
Deși termenul „menopauză” este folosit frecvent, el descrie strict momentul în care menstruația lipsește timp de 12 luni consecutive. În realitate, procesul biologic începe cu mult înainte și presupune o tranziție hormonală care se instalează treptat.
Medicul ginecolog francez Michel Mouly explică faptul că este vorba despre o transformare hormonală progresivă, determinată de scăderea și ulterior de deficitul de estrogen. În general, această etapă începe între 45 și 50 de ani, însă primele semne pot apărea discret chiar de la începutul decadei a patra de viață.
Cel mai frecvent semn al premenopauzei: bufeurile
În perioada de premenopauză, ovarele continuă să funcționeze, însă într-un mod neregulat. Nivelul estrogenului fluctuează și devine imprevizibil, iar această instabilitate hormonală poate dura între doi și zece ani.
Potrivit specialistului, cel mai caracteristic semn rămâne apariția bufeurilor. Acestea se manifestă printr-o senzație bruscă de căldură, înroșirea pielii, transpirații și, uneori, palpitații.
Pentru unele femei, începutul poate fi însă mai greu de identificat. Schimbările apar treptat și pot fi puse pe seama stresului sau a oboselii cotidiene.
Semne care pot trece ușor neobservate
Premenopauza nu începe întotdeauna cu simptome evidente. Uneori se manifestă prin tulburări de somn persistente, iritabilitate neobișnuită, anxietate apărută brusc sau dificultăți de concentrare.
Poate apărea senzația de „ceață mentală”, oboseala constantă ori scăderea energiei. La acestea se pot adăuga scăderea libidoului, durerile articulare, acumularea kilogramelor în zona abdominală și uscăciunea vaginală.
Din acest motiv, multe femei ajung la medic pentru insomnii sau stres, fără să bănuiască faptul că simptomele pot avea o cauză hormonală.
Istoricul familial poate spune multe
Premenopauza poate fi influențată și de factorii genetici.
Dacă mama a intrat mai devreme la menopauză, riscul ca tranziția hormonală să înceapă mai devreme este mai mare.
Există și alți factori care pot accelera procesul. Fumatul, o greutate corporală foarte mică, anumite intervenții chirurgicale la nivelul ovarelor sau unele tratamente medicale pot contribui la instalarea mai rapidă a acestei etape.
Analizele nu sunt întotdeauna concludente la început
Deși un bilanț hormonal poate oferi informații utile, medicii atrag atenția că în faza de debut rezultatele pot fi înșelătoare.
Nivelurile hormonale fluctuează foarte mult în această perioadă, iar o analiză normală la 40 sau 45 de ani nu exclude existența premenopauzei.
Tocmai de aceea, evaluarea simptomelor și istoricul personal rămân extrem de importante.
Efectele care nu se văd imediat, dar contează enorm
Premenopauza nu înseamnă doar simptomele resimțite de zi cu zi.
Scăderea estrogenului poate afecta în timp densitatea osoasă și poate favoriza osteopenia sau osteoporoza. În același timp, influențează profilul lipidic, sănătatea cardiovasculară, pielea, mucoasele, musculatura și tendoanele.
Specialiștii avertizează că demineralizarea osoasă poate evolua ani întregi fără simptome evidente.
De aceea, în jurul vârstei de 45–50 de ani, în funcție de simptome, iar ulterior în mod regulat după 50 de ani, medicii recomandă investigații precum ecografia pelvină și analize de sânge pentru evaluarea funcției ovariene și a echilibrului hormonal, dar și verificarea tiroidei și a metabolismului glucidic și lipidic.
Tot în această perioadă poate fi indicată și densitometria osoasă.
Cum pot fi controlate simptomele
Atunci când simptomele afectează calitatea vieții, există soluții eficiente.
Tratamentul hormonal, atunci când este recomandat și adaptat individual, rămâne una dintre cele mai eficiente opțiuni pentru controlul bufeurilor, îmbunătățirea somnului și protejarea sănătății osoase.
În formele ușoare, unele măsuri naturale pot aduce un plus de confort, însă nu pot compensa deficitul hormonal și efectele sale asupra organismului.
Medicii insistă și asupra rolului stilului de viață: activitatea fizică regulată, aportul suficient de proteine, grăsimile sănătoase, reducerea zahărului, renunțarea la fumat, consumul moderat de alcool și controlul stresului pot face diferența.
Cu cât schimbările sunt recunoscute mai devreme și abordate la timp, cu atât această etapă poate fi traversată mai ușor și cu mai puțin disconfort.
