Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Vitamina B12 are o imagine aproape impecabilă în ochii publicului. Este asociată cu energia, memoria, nervii, anemia și oboseala. În farmacii, apare în suplimente pentru tonus, imunitate, concentrare sau „revitalizare”. Tocmai de aceea, noile date despre legătura dintre B12 și cancer trebuie citite cu atenție, fără panică, dar și fără ideea greșită că „mai mult” înseamnă automat „mai bine”.
B12 este necesară pentru formarea globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și sinteza ADN-ului, iar deficitul poate provoca anemie, oboseală, tulburări neurologice, palpitații și modificări ale celulelor sanguine, arată National Institutes of Health. Problema nu este vitamina B12 din alimente și nici tratamentul corect al unui deficit confirmat. Semnele de întrebare apar în jurul suplimentelor luate ani la rând, în doze mari, fără indicație medicală, și al nivelurilor foarte ridicate de B12 în sânge, mai ales când persoana nu ia suplimente.
Un studiu publicat în 2026 în Cancer Research Communications a găsit o asociere între nivelurile foarte mari de B12 și supraviețuirea mai scurtă la pacienți cu cancer de colon. Cercetătorii au comparat pacienți cu valori normale, scăzute și ridicate ale vitaminei B12, măsurate în perioada apropiată diagnosticului.
Diferența care a atras atenția: aproape 5 ani versus aproape 11 ani
Datele citate în analiza publicată de The Conversation arată că pacienții cu cancer de colon și niveluri foarte ridicate de B12 au avut o supraviețuire mediană de aproximativ cinci ani, față de aproape 11 ani în rândul pacienților cu valori considerate normale.
Această diferență sună dramatic, dar nu trebuie interpretată ca dovadă că B12 „hrănește” cancerul sau că suplimentele provoacă automat boala. Studiul arată o asociere. Nu demonstrează cauzalitate.
Explicația poate merge în mai multe direcții. Unele tumori pot influența ficatul, organ care stochează cantități mari de B12, iar afectarea hepatică poate crește nivelul vitaminei în sânge. Alte tumori pot modifica proteinele care transportă B12, împingând valorile din analize în sus, fără ca asta să însemne că vitamina este folosită mai mult de celule.
Cu alte cuvinte, B12 foarte mare poate fi uneori un semnal biologic al unei boli deja prezente sau mai agresive, nu neapărat cauza ei.
Nivelurile persistente ridicate nu ar trebui ignorate
O cercetare publicată în Scientific Reports a arătat că valorile persistent crescute ale B12 au fost asociate cu o incidență mai mare a cancerelor solide în următorii cinci ani. În grupul cu B12 ridicată persistent, 20,8% dintre pacienți au fost diagnosticați cu un cancer solid, față de 3,8% în grupul fără valori crescute. Autorii au precizat că o valoare mare, găsită întâmplător, ar trebui confirmată printr-o a doua măsurare înainte de investigații suplimentare.
Acest detaliu este important pentru practica medicală. O singură analiză cu B12 peste limită nu înseamnă cancer. Poate apărea după suplimente, injecții, boli hepatice, inflamație, afecțiuni hematologice sau alte situații. Dar o valoare mare care persistă și nu are explicație clară merită discutată cu medicul, mai ales dacă apar scădere în greutate, anemie, oboseală severă, dureri persistente, modificări digestive sau alte simptome noi.
Autorii studiului din Scientific Reports au subliniat și o limită importantă: rezultatele lor susțin că trebuie căutată cauza unei B12 ridicate persistent, dar nu propun folosirea vitaminei B12 ca test de screening pentru cancer.
Suplimentele cu B6 și B12, asociate cu risc mai mare de cancer pulmonar la bărbați
Îngrijorările nu vin doar din studiile care măsoară B12 în sângele pacienților deja diagnosticați. Un studiu din cohorta VITAL, publicat în Journal of Clinical Oncology, a analizat folosirea pe termen lung a suplimentelor cu vitamine implicate în metabolismul „one-carbon”, inclusiv B6 și B12. Rezultatul a atras atenția deoarece suplimentele individuale cu B6 și B12, nu multivitaminele obișnuite, au fost asociate cu o creștere de 30-40% a riscului de cancer pulmonar la bărbați.
Riscul a fost mai pronunțat la bărbații fumători și la cei care luau doze mari pe perioade lungi. Studiul nu a găsit aceeași asociere la femei. Fiind o cercetare observațională, nu poate demonstra că suplimentele au cauzat cancerul, dar ridică o problemă de siguranță pentru persoanele care iau doze mari fără deficit documentat.
Pentru public, mesajul practic este clar: suplimentele nu trebuie folosite ani întregi ca metodă vagă de „prevenție” sau „energie”, mai ales la fumători, fără analize și fără recomandare medicală.
Deficitul de B12 rămâne periculos și trebuie tratat
Titlurile despre risc nu trebuie să trimită oamenii în extrema opusă. Deficitul de B12 este real și poate fi sever. Persoanele vegane, vârstnicii, pacienții cu gastrită atrofică, anemie pernicioasă, intervenții pe stomac sau intestin, boală celiacă, boală Crohn, tratament îndelungat cu metformin sau inhibitori de pompă de protoni pot avea risc mai mare de deficit.
În aceste cazuri, suplimentarea nu este un capriciu, ci tratament. NIH arată că deficitul poate produce anemie megaloblastică, oboseală, inflamația limbii, palpitații, scăderea numărului de celule sanguine și simptome neurologice precum amorțeli și furnicături. Unele manifestări neurologice pot apărea chiar fără anemie și pot deveni greu reversibile dacă tratamentul întârzie.
Așadar, întrebarea nu este dacă B12 este „bună” sau „rea”. Întrebarea este dacă există deficit, ce doză este necesară, cât timp trebuie administrată și de ce apare o valoare prea mare în sânge.
B12 din alimente nu este problema
Pentru majoritatea oamenilor, B12 provenită din carne, pește, ouă, lactate sau alimente fortificate nu ridică aceeași problemă ca megadozele din suplimente. Analiza publicată de ScienceDaily subliniază că este foarte greu să consumi prea multă B12 doar din alimentație, iar deficitul rămâne o problemă mai bine demonstrată decât excesul.
Diferența este între aportul alimentar normal și suplimentele concentrate. Multe produse conțin sute sau chiar mii de micrograme de B12, mult peste necesarul zilnic. Pentru un om cu deficit sau malabsorbție, dozele mari pot fi folosite medical. Pentru cineva cu analize normale, luate ani întregi fără motiv, beneficiul este neclar.
Vitamina B7, o altă piesă neașteptată în metabolismul tumorilor
Subiectul nu se oprește la B12. În februarie 2026, cercetători de la University of Lausanne au publicat în Molecular Cell un studiu despre vitamina B7, cunoscută ca biotină. Echipa a arătat că anumite celule tumorale pot folosi o cale metabolică alternativă care depinde de biotină, prin enzima mitocondrială piruvat carboxilază.
Această descoperire nu înseamnă că biotina provoacă tumori și nici că oamenii ar trebui să evite alimentele care o conțin. Studiul arată mai degrabă cât de flexibil poate deveni metabolismul celulelor canceroase și cum anumite tumori pot folosi micronutrienți pentru a compensa lipsa altor surse de energie.
Pentru oncologie, astfel de date sunt utile deoarece pot arăta vulnerabilități noi ale tumorilor. Pentru public, însă, ele nu justifică diete restrictive sau oprirea suplimentelor prescrise fără medic.
Ce ar trebui să facă o persoană care are B12 mare la analize
O valoare mare a B12 trebuie interpretată în context. Primul lucru care trebuie verificat este consumul de suplimente, multivitamine, injecții sau produse energizante. Dacă acestea există, medicul poate decide întreruperea temporară și repetarea analizei.
Dacă B12 rămâne ridicată și persoana nu ia suplimente, merită căutate alte cauze. Printre acestea se numără bolile hepatice, bolile renale, inflamația, unele boli de sânge și, mai rar, cancerele solide. Studiile nu susțin testarea B12 ca metodă de screening pentru populația generală, dar susțin investigarea valorilor mari persistente și neexplicate.
Pentru pacienții oncologici, suplimentele trebuie discutate cu oncologul. Unele pot interfera cu tratamentele, iar altele pot fi inutile sau chiar problematice în doze mari. În oncologie, „natural” nu înseamnă automat sigur.
Mesajul corect: echilibru, nu frică
Vitamina B12 este indispensabilă organismului. Deficitul trebuie diagnosticat și tratat. Dar suplimentarea fără analize, fără diagnostic și fără limită de timp nu este o strategie sigură de prevenție.
Noile cercetări nu spun că oamenii trebuie să se teamă de B12 din alimente. Spun că valorile foarte ridicate în sânge, mai ales când persistă și nu sunt explicate prin suplimente, pot fi un semnal medical care merită verificat. Spun și că dozele mari de vitamine B luate ani la rând, în special de fumători, nu trebuie banalizate.
Într-o piață în care suplimentele sunt vândute ca soluții rapide pentru oboseală, imunitate sau energie, studiile despre B12 readuc o regulă simplă: vitaminele nu sunt bomboane. Doza, motivul și durata contează.
