Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un simptom mai puțin cunoscut al demenței apare, în multe cazuri, în a doua parte a zilei și poate fi observat cu ușurință de familie sau de îngrijitori. Specialiștii îl numesc „sindromul apusului” („sundowning”), iar acesta se manifestă prin anxietate, agitație și o accentuare a stării de confuzie, în special spre seară. Potrivit psihologului Kellyn Lee, fenomenul este întâlnit frecvent la persoanele diagnosticate cu demență și poate reprezenta un indiciu important al evoluției bolii.
Demența afectează milioane de oameni, iar numărul cazurilor este în continuă creștere
În Franța, peste 1,4 milioane de persoane trăiesc cu o formă de demență, dintre care aproximativ 1,2 milioane sunt diagnosticate cu boala Alzheimer. Odată cu creșterea speranței de viață, specialiștii estimează că numărul persoanelor afectate ar putea depăși 2,2 milioane până în anul 2050.
Pierderea memoriei și dezorientarea sunt cele mai cunoscute semne ale demenței, însă boala poate provoca și alte manifestări despre care publicul știe mult mai puțin.
Comportamentul se poate schimba pe parcursul zilei
Mulți membri ai familiei observă că persoanele cu demență au un comportament diferit în funcție de momentul zilei. Dimineața pot părea calme, orientate și pot comunica fără dificultăți, însă pe măsură ce se apropie după-amiaza și seara, starea lor se poate modifica brusc.
Fără un motiv aparent, pot deveni mai confuze, mai anxioase și mai greu de liniștit, iar capacitatea lor de a gândi clar se poate deteriora vizibil.
Ce este „sindromul apusului”
Psihologul Kellyn Lee, director al organizației The Dementia Care Hub, explică faptul că medicii folosesc termenul „sindromul apusului” pentru a descrie aceste schimbări comportamentale.
„Se poate întâmpla în orice moment al zilei, dar la persoanele cu demență observăm frecvent că apare după-amiaza”, precizează specialistul, într-o intervenție preluată de publicația britanică OK!.
Potrivit acesteia, sindromul se manifestă prin anxietate, agitație și o stare accentuată de confuzie.
În practică, persoana afectată poate avea un comportament imprevizibil și instabil. Pot apărea schimbări bruște de dispoziție, episoade de suferință emoțională, halucinații sau tendința de a se plimba fără un scop precis.
Simptomele pot continua și pe timpul nopții
La unele persoane, aceste manifestări persistă și după lăsarea serii, afectând calitatea somnului atât a pacientului, cât și a celor care îl îngrijesc.
Deși sindromul este asociat cel mai frecvent cu boala Alzheimer, el poate apărea și în alte forme de demență.
Medicii explică faptul că mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles, însă este legat de modificările produse la nivelul creierului. Oboseala acumulată pe parcursul zilei și reducerea luminii naturale pot accentua dezorientarea și dificultățile cognitive ale persoanelor cu Alzheimer.
Studiile arată că lipsa de informare a familiei cu privire la acest fenomen poate întârzia recunoașterea bolii și inițierea unui plan adecvat de îngrijire.
Cum poate fi redus acest fenomen
Specialiștii recomandă adaptarea rutinei zilnice pentru a limita apariția episoadelor de agitație.
Activitățile care stimulează memoria și mișcarea, precum dansul sau alte exerciții fizice ușoare, sunt indicate în prima parte a zilei. De asemenea, este recomandat ca locuința să beneficieze de cât mai multă lumină naturală pe timpul zilei, iar iluminatul artificial să fie aprins înainte de lăsarea întunericului, pentru a evita umbrele care pot accentua starea de neliniște.
Dacă persoana cu demență devine agitată spre seară, medicii recomandă evitarea contradicțiilor și a conflictelor. O atitudine calmă, răbdătoare și reasigurarea verbală pot contribui la reducerea anxietății și la liniștirea pacientului.
