Credeți că cea mai sănătoasă dietă este cea săracă în grăsimi sau că ouăle conțin colesterol și vă pot provoca boli de inimă? Vă prezentăm mai jos ce se ascunde în spatele miturilor legate de diete.
Cea mai sănătoasă dietă este echilibrată şi săracă în grăsimi
Moda dietei sărace în grăsimi a luat naştere în 1977, aproximativ în acelaşi timp cu epidemia de obezitate. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că astfel de diete ar fi eficiente, concluzia fiind bazată în mare doar pe observaţii. Totuşi, National Institute of Health a decis să testeze dieta şi a finanţat Women’s Health Initiative pentru crearea celui mai mare studiu realizat vreodată asupra dietei. Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de 7,5 ani iar concluziile au fost acestea:
– Dieta nu a prevenit luarea în greutate. După cei 7,5 ani nu s-au constatat diferenţe între grupul de control şi cel care a ţinut dieta.
– Dieta nu a prevenit apariţia bolilor de inimă.
În concluzie dieta bazată pe un consum redus de grăsimi a fost testata şi nu a funcţionat.
Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol rău şi provoacă atac de cord
Mitul potrivit căruia grăsimile saturate ridică nivelul de colesterol şi produc boli de inimă, încă mai supravieţuieşte.
Ideea s-a bazat pe studii observaţionale eronate din anii `60-`70. De atunci, multe studii au reanalizat relaţia dintre grăsimile saturate şi sănătate şi au concluzionat următoarele:
– Nu există nicio asociere între grăsimile saturate şi boli cardiovasculare.
– Grăsimile saturate cresc nivelul de HDL (colesterol bun) şi transformă LDL-ul mic şi dens (colesterolul rău) în particule mari de LDL, care sunt benigne.
– Nu există niciun motiv pentru care să evităm alimentele naturale care conţin grăsimi saturate.
Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă
Din cauza nivelul lor de colesterol, ouăle au căpătat o reputaţie proastă. Cu toate acestea, colesterolul din alimentaţie nu contribuie neapărat la creşterea nivelului de colesterol din sânge. Mai mult, nu s-a demonstrat niciodată că ouăle ar dăuna sănătăţii. Din contră, studiile au arătat că mâncatul ouălor îmbunătăţeşte profilul lipidic al sângelui şi creşte nivelul de HDL (colesterol bun). Mai mult, studiile observaţionale nu au constatat nicio asociere între consumul de ouă şi boli de inimă.
Toate caloriile sunt egale
Există un mit bine înrădăcinat în mentalul colectiv care sugerează că orice problemă legată de greutate ţine de calorii. Fireşte că toate caloriile contează, însă la fel de importante sunt şi alimentele pe care le consumăm.
Iată trei exemple din care ne putem da seama că nu „toate caloriile sunt la fel”:
a. Fructoza vs. glucoza
Este mult mai probabil ca fructoza să stimuleze foamea, să promoveze grăsimea abdominală şi rezistenţa la insulină, comparativ cu acelaş număr de calorii provenite din glucoza.
b. Proteinele
Comparativ cu grăsimile şi carbohidraţii, consumul de proteine poate creşte rata metabolică, reducând senzaţia de foame.
c. Acizii graşi cu catenă lungă vs. cei cu catenă medie
Acizii graşi care au catenă medie (precum cei din uleiul de cocos) cresc rata metabolică şi reduc foamea, comparativ cu acizii graşi cu catenă lungă.
Prin urmare, nu toate caloriile sunt la fel. Alimente ne afectează în mod diferit corpurile.
