duminică, mai 31, 2020

Adevărul despre tratamentele de substituție hormonală la menopauză. Conform Eurostat, durata medie de viață a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză.

Dacă în 1998 erau în evidență 477 milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creștere (mediana la 54 de ani), deși factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenți în viața femeilor – obezitate, fumat, sedentarism.

Citește și:

Menopauza, cu deprivarea hormonală corespunzătoare determină  modificări semnificative:

  • Modificări fiziologice – aproximativ 45% dintre femei prezintă tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, migrene, depresie.
  • 80% dintre femei experimentează simptome vasomotorii: bufeuri care pot lua forme foarte severe, pot ajunge până la 18 episoade pe zi și pot afecta viața unei femei până la incapacitarea acesteia de a mai munci și de a mai avea o viață socială normală; migrene; 55% dintre femei au aceste simptome înainte de instalarea menopauzei cu câțiva ani. Durata media a simptomelor vasomotorii este, în medie, de 7 ani la femei.
  • 60% dintre femei au sindrom urogenital de menopauză: atrofie uretrală, atrofie vaginală, disfuncții sexuale.
  • Infecții urinare: riscul de a face o infecție urinară de-a lungul vieții este de 20% și crește cu 1% pentru fiecare deceniu de viață. Incidența crescută a infecțiilor urinare la menopauză este asociată cu incontinența urinară, cistocel și retenția urinară. Infecțiile urinare la vârstă matură (între 20% în comunitate și 50% la femei instituționalizate) este asociată cu o rată mai mare de complicații și morbiditate.
  • 45% au simptome psihogene: furie/ iritabilitate, anxietate, depresie, perturbări de somn, lipsa puterii de concentrare, pierderea încrederii în sine.

Citește și:

Insuficiența/ lipsa hormonilor sexuali – estrogeni și progesteron – în sânge este implicata în:

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de morbiditate la femei, la nivel global. În Europa sunt responsabile pentru 43% din numărul total de decese (pentru 40% dintre decese în rândul bărbaților și 49% dintre decese în rândul femeilor).

Bolile cardio-vasculare apar, în medie, cu 7-10 ani mai târziu la femei decât la bărbați și sunt asociate cu instalarea menopauzei, în asociere directă cu deprivarea hormonală (hormonii sexuali feminini au funcție de protecție cardio-vasculară).

Citește și:

Accident vascular cerebral (AVC): femeile sunt predispuse la AVC mai târziu în viață decât bărbații, însă au prognoze mai slabe comparativ cu aceștia.

Incidența bolilor coronariene este de 2-3 ori mai mare la femeile care au intrat în menopauză decât la femeile de aceeași vârstă care nu au intrat în menopauză.

Osteoporoză: începând cu vârsta de 40 de ani, femeile încep să piardă între 0.3% și 0.5% din masa osoasă anual. În timpul menopauzei, se pierd între 3% și 5% din masa osoasă pe an. Acesta crește riscul de fractură de șold, de col femural, gleznă, încheietura mâinii.

Numărul total al pacienților de osteoporoză este estimat că va crește cu 23% din 2010 până în 2023 (de la 27.5 milioane la 33.9 milioane).

Menopauza poate fi insa o etapă relaxată, dacă femeia este pregătită hormonal.

Substituție hormonală la menopauză. Geluri şi ovule, plasturi şi spray-uri nazale

Terapia de substituţie hormonală (TSH) cu hormoni sintetici se bazează pe administrarea de estrogen pe diferite căi: oral, vaginal, implant, gel, plasturi sau chiar spray-uri nazale.

„TSH este o metodă folosită pentru controlul bufeurilor, atrofiei genitale şi urinare. Ea este de ajutor şi femeilor cu o menopauză prematură (sub 40 de ani) predispuse pierderilor osoase accelerate, precum şi femeilor cu menopauză indusă chirurgical prin histerectomie”, explică medicul ginecolog Corina Manolea.

Administrarea intravaginală de hormoni (ovule, creme, inele) ameliorează durerea resimţită în timpul contactului intim, cistitele frecvente şi pierderea involuntară de urină.

„Cel mai important lucru pentru o femeie la menopauză este conștientizarea unui mod de viață corect (dietă, mișcare, fără fumat și fără alcool). Medicina de precizie, personalizată și adaptată permanent la starea fiecărei paciente este abordarea corectă atunci când intervin situații de patologie. Un program de screening corect și tratamentele moderne, atunci când se impun, cresc calitatea vieții pacientelor și scad incidența unor boli precum osteoporoza sau bolile cardio-vasculare.

Din experiența personală, multe femei sunt speriate de tratamentul de substituție hormonală, însă nu toate pacientele au nevoie de acest gen de tratament. Raportul între riscuri și beneficii se calculează, întotdeauna, într-un mod personalizat.

De exemplu, după vârsta de 50 de ani, incidența cancerului de sân este mare. Conform statisticilor, din 1000 de femei, 23 vor face cancer de sân. Dacă toate cele 1000 de femei ar urma un tratament de substituție hormonală, 27 vor face cancer de sân, adică cu patru cazuri mai mult.

Consumul de alcool ar crește incidența cu 6 cazuri. Supraponderalitatea crește incidența la 25 de cazuri. Pe de altă parte, pacientele care urmează un tratament de substituție sunt ținute sub observație, fac teste de screening mai frecvente și au șanse mult mai mari să depisteze un eventual cancer de sân în stadii incipiente.”, explică Dr. Iosif Niculescu, medic primar obstetrică-ginecologie.

O alternativă la terapia hormonală clasică este terapia cu hormoni bioidentici, care utilizează hormoni sintetizaţi în laborator. Acest tip de tratament nu e aprobat oficial în Europa.

Dieta cu fitoestrogeni, o alternativă mai sigură

Substituție hormonală la menopauză. Femeile cu istoric de cancer uterin sau de sân, hepatită activă, fibroame, coagulare anormală a sângelui, hipertensiune arterială şi colesterol ar trebui să evite terapiile de înlocuire a hormonilor.

O alternativă la hormoni sunt dietele pe bază de fitoestrogeni (substanţe cu structură diferită de cea a hormonilor naturali, dar cu efecte similare). Astfel, derivatele din soia sau tofu sunt surse de fitoestrogeni care se pot achiziţiona din farmacii sau plafare, fără prescripţie medicală.

„Fitoestrogenii se regăsesc şi în nuci, cereale integrale, mere, carne, seminţe de in sau bere”, adaugă medicul Corina Manolea.

Parteneri