Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un triunghi albastru pe fond portocaliu, prins pe fațada unui bloc, poate trece ușor neobservat. Pentru mulți locatari pare o plăcuță tehnică rămasă de când a fost construit imobilul, fără vreo utilitate în prezent.
Semnul are însă o semnificație foarte precisă: indică protecția civilă, iar atunci când este amplasat pentru identificarea unui adăpost arată că în clădire există un spațiu destinat protejării populației în situații extreme.
Simbolul nu este o invenție din perioada comunistă. El este stabilit prin legislația românească și corespunde semnului internațional de protecție civilă prevăzut de Convențiile de la Geneva: un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. Adăposturile puse la dispoziția populației civile se identifică prin acest semn, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 630/2005.
În numeroase clădiri din România, asemenea spații se găsesc la subsol. Iar în vara lui 2026 au revenit în atenție după ce legislația a fost modificată pentru a permite folosirea banilor din bugetele locale la repararea unor adăposturi aflate în blocurile de locuințe.
Ce înseamnă, de fapt, triunghiul albastru pe fond portocaliu
Semnul distinctiv al protecției civile nu a fost conceput doar pentru România.
Forma utilizată în țara noastră este aceeași cu simbolul internațional prevăzut pentru protecția civilă: triunghi albastru pe fond portocaliu. În legislația românească, el servește la identificarea structurilor, personalului, clădirilor și mijloacelor de protecție civilă, iar adăposturile destinate populației civile sunt marcate cu același simbol.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență explică faptul că adăposturile sunt spații special amenajate pentru protejarea populației în caz de dezastre, conflicte armate sau alte situații de urgență și că unele dintre ele se află în subsolurile clădirilor.
Așadar, plăcuța pe care locatarii o văd zilnic la intrarea într-un bloc poate semnala existența, la câțiva metri sub apartamente, a unui spațiu construit pentru un scenariu cu totul diferit de viața obișnuită a clădirii.
Nu orice subsol este un adăpost de protecție civilă
Faptul că un bloc are subsol nu înseamnă automat că acesta este și adăpost.
Legea face diferența între spațiile obișnuite de la subsol și adăposturile realizate conform cerințelor de protecție civilă.
Sistemul național de adăpostire cuprinde mai multe categorii: spații pentru puncte de comandă ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, adăposturi publice aflate în administrarea consiliilor locale și un fond privat de adăpostire realizat de operatori economici și proprietarii de imobile.
În cazul blocurilor, unele dintre spații fac parte tocmai din acest fond privat.
Adăposturile nu sunt niște beciuri obișnuite redenumite în caz de război. Ele sunt proiectate și amenajate în baza unor norme tehnice, iar pentru anumite categorii de construcții realizarea lor este obligatorie.
Și blocurile noi pot avea obligatoriu asemenea spații
Ideea că adăposturile de protecție civilă sunt exclusiv o moștenire a blocurilor comuniste este falsă.
Hotărârea Guvernului nr. 862/2016 stabilește categorii de clădiri noi pentru care trebuie construite adăposturi.
Pe listă se află inclusiv clădirile de locuințe colective prevăzute cu subsol și cu o suprafață desfășurată de cel puțin 600 de metri pătrați.
Aceleași obligații se aplică, în anumite condiții, unor clădiri de birouri, spații comerciale, instituții publice, unități de învățământ, spitale, hoteluri, gări sau altor construcții prevăzute în actul normativ.
Prin urmare, un adăpost de protecție civilă poate exista atât sub un bloc construit cu zeci de ani în urmă, cât și într-o clădire mult mai nouă.
Ce se poate întâmpla cu adăpostul atunci când nu există o situație de urgență
Unele asemenea spații nu arată în viața de zi cu zi precum buncărele din filme.
Legislația permite ca adăposturile publice de protecție civilă să fie utilizate pe timp de pace și în alte scopuri, cu respectarea normelor tehnice și fără compromiterea funcției pentru care au fost construite. Dacă apare o situație de urgență, acestea trebuie eliberate în maximum 24 de ore. Regula este prevăzută de Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă.
De aceea, unele spații pot fi folosite temporar pentru diverse activități sau depozitare permisă, fără să-și piardă oficial destinația de adăpost.
Inspectoratele pentru situații de urgență verifică periodic adăposturile publice, iar deținătorii și utilizatorii au obligația să respecte măsurile necesare pentru menținerea spațiilor și instalațiilor lor în stare de funcționare.
Un adăpost trecut pe listă poate să nu fie gata imediat de folosit
Situația reală diferă mult de la o clădire la alta.
Unele adăposturi sunt funcționale, altele au nevoie de lucrări, iar altele pot avea deficiențe serioase. O evaluare făcută de ISU Bihor, de exemplu, a clasificat dintre cele 117 adăposturi inventariate în județ 20 drept funcționale, 32 parțial funcționale și 65 nefuncționale. Cifrele descriu situația din Bihor și nu pot fi extinse automat la întreaga țară, dar arată diferențele care pot exista între spațiile înscrise în evidențe.
De aici apare și una dintre problemele actuale: în cazul adăposturilor aflate în proprietatea privată a condominiilor, costurile pentru reparații și întreținere pot deveni dificil de suportat exclusiv de proprietari.
Tocmai această situație a dus la o schimbare legislativă în 2026.
Ce s-a schimbat pentru blocuri în iulie 2026
La 3 iulie 2026 a fost publicată Legea nr. 117/2026, care completează Legea protecției civile.
Noua regulă permite asociațiilor de proprietari să solicite sprijin autorităților locale pentru adăposturile private aflate în condominii de tip bloc.
Consiliile locale pot aproba prin hotărâre finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor pentru repararea și întreținerea acestor adăposturi sau realizarea lucrărilor respective.
Banii nu sunt acordați automat fiecărui bloc care are un adăpost. Procedura pornește de la solicitarea asociației de proprietari, iar finanțarea depinde de o hotărâre a autorității deliberative locale.
Schimbarea deschide însă o posibilitate care anterior nu era prevăzută în această formă: un adăpost privat deteriorat din subsolul unui bloc poate fi reparat și cu fonduri ale autorității locale.
Cum afli dacă există un adăpost în apropierea casei tale
Marcajul de pe clădire este doar una dintre metode.
Inspectoratele pentru situații de urgență recomandă consultarea platformei naționale Fii Pregătit sau a aplicației DSU, unde există o hartă a adăposturilor de protecție civilă. ISU Bihor indică explicit secțiunea „Hărți” pentru identificarea locațiilor, iar paginile inspectoratelor județene trimit și către situația centralizată a adăposturilor existente la nivel național.
În cazul unui bloc, informații despre spațiul din subsol pot fi cerute și asociației de proprietari sau autorității locale.
Faptul că un adăpost apare pe hartă sau este marcat pe clădire nu spune însă automat și în ce stare se află în acel moment.
De ce au fost construite aceste spații
Legea protecției civile definește sistemul de adăpostire în primul rând ca mijloc pentru protejarea populației și a bunurilor de patrimoniu de efectele atacurilor din aer. În același timp, ISU prezintă adăposturile în contextul mai larg al protecției în caz de conflicte armate, dezastre și alte situații de urgență.
Sistemul nu se limitează nici măcar la încăperile special construite.
Autoritățile și serviciile de urgență trebuie să identifice și posibilitatea folosirii pentru adăpostire a unor tuneluri, galerii de mină, peșteri sau grote aflate în apropierea zonelor dens populate ori a celor în care ar putea fi amplasate tabere pentru evacuați, sinistrați sau refugiați.
În orașe însă, pentru foarte mulți oameni, cel mai apropiat asemenea spațiu ar putea fi mult mai aproape decât își imaginează: chiar sub o clădire de locuințe.
De aceea, micul triunghi albastru pe fond portocaliu nu este o plăcuță fără rost rămasă pe zid.
Poate fi semnul că, în spatele unei uși de la subsol pe lângă care locatarii trec de ani întregi, se află un spațiu construit special pentru momentul în care ceea ce se întâmplă la suprafață nu mai este sigur.
