Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale sau se află în anumite situații de risc de instituționalizare pot beneficia de două forme importante de sprijin: bani pentru locuință și un ajutor de tranziție către viața independentă.
La nivelul salariului minim valabil din iulie 2026, beneficiul pentru locuire poate ajunge la 4.325 de lei pe lună, iar cel de tranziție la maximum 8.650 de lei. Banii nu sunt însă acordați automat tuturor persoanelor cu certificat de handicap și trebuie justificați prin cheltuieli eligibile. Mai mult, aplicarea procedurii este momentan blocată după ce Hotărârea Guvernului care o reglementează a fost suspendată de instanță.
Guvernul a adoptat pe 23 iulie 2026 Hotărârea nr. 569/2026, prin care a stabilit procedura concretă de acordare a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități.
Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 614 din 28 iulie 2026 și ar fi trebuit să permită punerea efectivă în aplicare a unor drepturi prevăzute deja în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Cele două ajutoare urmăresc în principal ca persoanele cu dizabilități care ies din instituții rezidențiale să poată locui independent în comunitate și să își acopere o parte dintre costurile pe care această schimbare le presupune.
Sumele sunt importante. Salariul minim brut a crescut de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei. Astfel, plafonul pentru beneficiul lunar de locuire ajunge la 4.325 de lei, iar beneficiul de tranziție poate ajunge la două salarii minime, adică 8.650 de lei.
Cine poate primi beneficiul pentru locuire
O precizare este importantă: simplul fapt că o persoană are certificat de handicap grav, accentuat sau mediu nu îi dă automat dreptul la cei 4.325 de lei pe lună.
Măsura este legată de procesul de dezinstituționalizare și de prevenirea instituționalizării.
Potrivit Legii nr. 448/2006, beneficiul pentru locuire este destinat persoanelor încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice și trec către viața în comunitate, în condițiile stabilite de lege.
Cadrul a fost extins în vara lui 2026. Legea nr. 146/2026 prevede că și persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă pot primi beneficiul, după evaluarea nevoilor individuale.
Procedura adoptată prin HG 569/2026 includea și persoanele cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare, pe baza unei evaluări specifice.
În toate situațiile, persoana trebuie să aibă un certificat sau o decizie de încadrare în grad de handicap valabilă.
Până la 4.325 de lei pe lună pentru chirie și utilități
Beneficiul pentru locuire este conceput ca o indemnizație lunară în limita unui salariu minim brut.
În prezent, salariul minim este de 4.325 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 146/2026.
Asta nu înseamnă însă că fiecare beneficiar primește automat lunar 4.325 de lei cash.
Procedura prevede decontarea cheltuielilor efectiv realizate, pe baza documentelor justificative, în limita plafonului legal.
Potrivit Legii nr. 7/2023 privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități, beneficiul pentru locuire poate acoperi:
-
chiria unei locuințe închiriate pe piața privată;
-
chiria pentru o locuință socială;
-
asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale;
-
utilitățile;
-
reparațiile curente ale locuinței.
În cazul utilităților, procedura aprobată în iulie menționează explicit apa și canalizarea, electricitatea, gazele naturale și serviciile de salubrizare.
Dacă o persoană locuiește împreună cu alte persoane și nu poate încheia singură contractele pentru utilități, cheltuielile care îi revin pot fi stabilite proporțional.
Banii se decontează pe baza facturilor
Un alt detaliu important este modul în care urma să fie efectuată plata.
Nu este vorba despre o indemnizație acordată fără legătură cu costurile locuinței.
Conform procedurii prevăzute de HG 569/2026, plata urma să se facă lunar la valoarea reală a cheltuielilor efectuate în luna precedentă, pe baza facturilor și a celorlalte documente justificative.
De exemplu, dacă cheltuielile eligibile ale unei persoane într-o anumită lună ar totaliza 2.100 de lei, aceasta nu ar primi automat plafonul de 4.325 de lei, ci suma justificată prin cheltuielile eligibile.
Plafonul de un salariu minim reprezintă suma maximă până la care pot fi acoperite respectivele costuri.
Al doilea ajutor poate ajunge la 8.650 de lei
Separat de banii pentru locuire există beneficiul de tranziție.
Acesta este destinat în special cheltuielilor care apar atunci când o persoană părăsește un centru rezidențial și încearcă să își organizeze viața în comunitate.
Legea nr. 448/2006 stabilește valoarea maximă la două salarii minime brute.
Cum salariul minim este de 4.325 de lei din iulie 2026, plafonul ajunge în prezent la:
4.325 × 2 = 8.650 de lei.
Și în acest caz sunt necesare documente justificative.
Pentru ce pot fi cheltuiți cei 8.650 de lei
Lista este mult mai largă decât în cazul beneficiului lunar pentru locuință.
Potrivit Legii nr. 7/2023, beneficiul de tranziție poate acoperi costurile necesare pregătirii pentru mutarea dintr-un centru în comunitate sau prevenirii instituționalizării.
Printre acestea se numără:
-
reparații ale locuinței;
-
lucrări pentru adaptarea locuinței la nevoile persoanei cu dizabilități;
-
cumpărarea unor consumabile de uz casnic;
-
mutarea bunurilor personale;
-
transportul;
-
igienizarea locuinței;
-
instalarea unor utilități;
-
contractarea unor servicii necesare;
-
plata unor servicii sociale în comunitate;
-
alte cheltuieli necesare traiului independent;
-
cheltuieli generate de situații de urgență sau criză.
Ideea este ca persoana care părăsește un centru să nu se afle în situația de a avea o locuință, dar să nu dispună de bani pentru mutare, amenajare sau pentru instalarea serviciilor necesare traiului cotidian.
În cât timp poate fi solicitat beneficiul de tranziție
Procedura aprobată de Guvern stabilește și intervalul în care ajutorul poate fi solicitat.
Beneficiul poate fi cerut cu cel mult 60 de zile înainte de ieșirea din serviciul rezidențial și în primele 12 luni după încetarea serviciului respectiv.
Există și o prevedere pentru situațiile de urgență sau criză.
Dacă o astfel de problemă apare în primele 12 luni după integrarea în comunitate, persoana care nu primise beneficiul îl poate solicita, în condițiile procedurii, în termen de cel mult 30 de zile de la apariția situației.
Unde urma să fie depusă cererea
Acordarea celor două beneficii se face prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – DGASPC din județul sau sectorul în care persoana are domiciliul ori reședința.
Procedura prevăzută de HG 569/2026 presupune o evaluare a nevoilor individuale pentru viața în comunitate.
Pe lângă cerere, pot fi necesare, în funcție de sprijinul solicitat:
-
certificatul sau decizia de încadrare în grad de handicap;
-
contractul de închiriere ori alte contracte privind serviciile pentru care se solicită decontarea;
-
facturile pentru utilități;
-
facturile pentru bunurile sau serviciile cumpărate;
-
alte documente justificative cerute de DGASPC.
Raportul de evaluare a nevoilor individuale trebuia întocmit, conform procedurii, în maximum 10 zile de la înregistrarea cererii.
Ce se întâmplă dacă facturile nu sunt prezentate
Pentru că sprijinul este legat direct de anumite cheltuieli, beneficiarul are obligația de a prezenta documentele care dovedesc utilizarea banilor.
Procedura prevedea suspendarea plății, printre altele, dacă beneficiarul sau reprezentantul său legal:
-
nu prezintă lunar facturile necesare;
-
nu achită facturile care trebuie decontate;
-
are certificatul de handicap expirat;
-
nu mai are un contract valabil pentru serviciul pentru care solicită decontarea.
Dacă facturile pentru utilități nu sunt prezentate timp de trei luni consecutiv, dreptul poate înceta.
Aceste reguli arată încă o dată că beneficiul pentru locuire nu trebuie confundat cu indemnizația obișnuită acordată unei persoane cu handicap. Este un sprijin cu destinație precisă, legat de costurile traiului independent.
Un detaliu important: plata ajutoarelor este momentan blocată
Deși Guvernul a aprobat procedura pe 23 iulie și HG 569/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 iulie 2026, situația s-a schimbat la numai două zile după intrarea sa în vigoare.
Pe 30 iulie 2026, Curtea de Apel București a suspendat executarea Hotărârii Guvernului nr. 569/2026, până când instanța se va pronunța în primă instanță asupra acțiunii prin care se cere anularea actului.
Decizia este executorie.
Guvernul a anunțat ulterior că va ataca în recurs suspendarea.
Prin urmare, la acest moment procedura aprobată prin HG 569/2026 nu poate fi pusă în executare, chiar dacă prevederile privind existența beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție sunt înscrise în legislația privind persoanele cu dizabilități.
Actul nu a fost anulat definitiv, ci aplicarea lui a fost suspendată.
Ajutorul nu este pentru toate persoanele cu certificat de handicap
Aceasta este probabil cea mai importantă diferență față de modul în care măsura poate fi înțeleasă dintr-un titlu de presă.
Nu vorbim despre un nou ajutor de 4.325 sau 8.650 de lei acordat tuturor adulților cu handicap grav, accentuat sau mediu.
Sprijinul este construit în jurul procesului de dezinstituționalizare și al vieții independente în comunitate.
Beneficiarii trebuie să se încadreze în situațiile prevăzute de lege, să fie evaluați de serviciile specializate ale DGASPC și să dovedească prin documente cheltuielile pentru care solicită banii.
La nivelul actual al salariului minim, cele două plafoane sunt:
Beneficiul pentru locuire: până la 4.325 de lei lunar, pentru cheltuieli eligibile precum chirie, utilități, asigurarea locuinței și reparații curente.
Beneficiul de tranziție: maximum 8.650 de lei, pentru costurile legate de mutarea și instalarea într-o locuință din comunitate sau pentru situațiile eligibile de urgență și criză.
Aplicarea efectivă a procedurii depinde însă acum de evoluția procesului privind HG 569/2026.
