Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu recent arată o posibilă legătură între utilizarea gabapentinului și riscul crescut de demență și tulburări cognitive. Ce trebuie să știe pacienții.
STUDIU: Gabapentinul, medicamentul pentru durere asociat cu un risc mai mare de demență
Un medicament prescris frecvent pentru tratarea durerilor nervoase, a epilepsiei sau a unor forme de durere cronică atrage atenția cercetătorilor după apariția unor noi date privind posibile efecte asupra sănătății creierului.
Este vorba despre gabapentin, un medicament utilizat de milioane de persoane la nivel mondial.
Un studiu, publicat în Regional Anesthesia & Pain Medicine, sugerează că pacienții care primesc mai multe prescripții de gabapentin ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta demență sau tulburări cognitive ușoare.
Cercetarea nu demonstrează însă că medicamentul provoacă direct demență, ci identifică o asociere care necesită investigații suplimentare.
Ce este gabapentinul și pentru ce se prescrie
Gabapentinul este un medicament care acționează asupra sistemului nervos și este utilizat în special pentru:
- dureri neuropate (provocate de afectarea nervilor);
- dureri persistente după zona zoster;
- anumite forme de epilepsie;
- uneori, alte afecțiuni neurologice, la recomandarea medicului.
Medicamentul poate provoca reacții adverse precum somnolență, amețeli, oboseală sau dificultăți de concentrare.
Studiul care a analizat peste 26.000 de pacienți
Cercetătorii au analizat datele medicale ale adulților cu dureri lombare cronice, comparând pacienți cărora li s-a prescris gabapentin cu persoane care nu au primit acest tratament.
Analiza a inclus peste 26.000 de pacienți și a urmărit apariția demenței și a tulburărilor cognitive ușoare.
Rezultatele au arătat că persoanele care au primit șase sau mai multe prescripții de gabapentin au avut:
- un risc cu aproximativ 29% mai mare de demență;
- un risc cu aproximativ 85% mai mare de tulburări cognitive ușoare.
Cercetătorii au observat că riscul părea să crească odată cu frecvența utilizării medicamentului.
Riscul a fost observat și la persoane mai tinere
Un aspect surprinzător al studiului este faptul că asocierea nu a fost observată doar la vârstnici.
La adulții cu vârsta între 18 și 64 de ani care au primit gabapentin pentru dureri lombare cronice, riscul de demență a fost mai mare comparativ cu cei care nu au primit tratamentul.
Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece este vorba despre un studiu observațional. Asta înseamnă că poate identifica o legătură între două fenomene, dar nu poate demonstra că medicamentul este cauza directă.
De ce ar putea influența gabapentinul funcțiile cognitive
Specialiștii explică faptul că gabapentinul acționează asupra transmiterii semnalelor nervoase din creier.
Unele persoane care iau acest medicament pot experimenta:
- senzație de „ceață mentală”;
- dificultăți de concentrare;
- încetinirea reacțiilor;
- somnolență.
În cazul utilizării pe termen lung, cercetătorii vor să afle dacă aceste efecte temporare pot fi asociate cu modificări cognitive persistente.
Medicii recomandă prudență, nu oprirea tratamentului
Apariția acestor rezultate nu înseamnă că pacienții trebuie să renunțe brusc la gabapentin.
Oprirea bruscă a medicamentului poate fi periculoasă, mai ales la persoanele care îl folosesc pentru epilepsie sau dureri severe.
Recomandarea specialiștilor este ca pacienții să discute cu medicul despre:
- necesitatea continuării tratamentului;
- doza utilizată;
- eventualele efecte asupra memoriei și concentrării;
- alternative terapeutice, dacă acestea sunt potrivite.
Cum poate fi protejat creierul pe termen lung
Indiferent de tratamentele urmate, specialiștii recomandă menținerea sănătății cognitive prin:
- activitate fizică regulată;
- controlul tensiunii arteriale și al glicemiei;
- alimentație echilibrată;
- somn suficient;
- menținerea relațiilor sociale;
- stimularea creierului prin citit, învățare și activități intelectuale.
Un creier sănătos este influențat de numeroși factori, iar un singur medicament nu poate explica singur apariția unei boli complexe precum demența.
